Problemele ecologice în agricultură

1.Introducere

Agricultura este una dintre ramurile de baza a economiei nationale a Republicii Moldova .

Ea se bazeaza pe traditiile seculare ale oamenilor ,care traiesc pe acest meleag ,pe lucrarea pamintului ,de cultivare a plantelor,de conditile climatice favorabile,pe solurile cu fertilitatea inalta,pe asezarea geografica avantajoasa a tarii.

Activitatea neadecvata in domeniul agriculturii din ultimele decenii a adus la mari consecinte negative.In rezultztul proceselor de intesificare si specializare a sectorului agrar au fost create terenuri agricole imense.Ele se caracterizeaza printr-o diversitate biologica joasa.Utilizarea unor doze sporite de ingrasaminte minerale,pesticidele nu numai au sporit vulnerabilitatea acestor agrocenozedar au schimbat si structura landsafturilor,iar in unele cazuri au influentat negativ asupra naturii tarii.

Totodata in virtutea exploatarii intensive,iar uneori chiar nerationale a pamintului si a altor resurse naturale,neglijarii legilor agriculturii si ecologiei ,in agricultura s-a creat o situatie ecologica complicata,care s-a restrins negativ asupra stabilitatii in practica a agriculturii ecologice.

Deficitul de resurse energetice la fel si situatia ecologica care s-a creat in agricultura ,calamitatile naturale si indeosebi seceta care in ultimii ani a devenit tot mai frecventa pune tot mai mult la ordinea de zi necesitatea implementarii in practica a agriculturii ecologice.

Acest sistem de agricultura prevede in primul rind utilizarea mai rationala a resurselor naturale ,a energiei solare,a resurselor acvatice,de sol.Prevede folosirea mai ampla a circuitului biologic inchis al substantelor nutritive si,in primul rind al azotului biologic,perfectionarea metodelor de lucrare a solului indreptate in primul rind,spre combaterea proceselor de eroziune,acumulrea si utilizarea rationala a precipitatiilor atmosferice,imbunatatirea calitatilor biologice,fizice si chimice a solului.

În toate tarile Uniunii Europene se manifesta o reala vointa de dezvoltare a agriculturii ecologice ,care prevede sa deţina peste 10 la sută din suprafaţa cultivata .Suprafaţa agricola utila in’ bio’ în unele ţari se prezinta astfel:Italia-peste 1.000.000ha,Germania,Marea Britanie -600.000ha,Franta-400.000ha,Spania-380.000ha,Austria-250.000ha,iar în SUA şi Japonia în jur de 20% din sistemul de producţie alimentară este ecologica.

Pe parcursul ultimului deceniu,practicile agriculturii ecologice şi-au demonstrat rolul benefic asupra mediului si eficienţa economica înalta.

Condiţiile nat agricola,potenţialul tehnico-ştiinţific naţional,reducerea considerabila în ultimii ani a utilizării mijloacelor chimice în agricultură pot asigura în Moldova dezvoltarea agriculturii ecologice.

Totodata,în vederea implementarii şi dezvoltarii agriculturii ecologice ,exista şi puncte slabe,cum sînt:

-lipsa unui Program de Stat privind producţia ecologica;

-insuficienţa de cunoştinţe a fermierilor ,specialiştilor în acest domeniu;

-volumul redus de îngraşăminte organice;

-asolamente deformate cu cota redusa de culturai leguminoase şi ierburi perene ;

-pe terenurile privatizate se cultiva preponderent porumbul în monocultură;

-nivelul scazut de educatie ecolocica a proprietarilor de pamînt şi a celor ce gestioneaza terenuri agricole .

Din cele expuse rezulta necesitatea eleborarii şi implementarii unui sistem de management al producţiei ecologice,armonizate cu cerinţele şi reglementările europene şi internaţionale pentru demonstrarea calitaţii excepţionale a produselor ecologice moldoveneşti şi asigurarea unei credibilitaţi pe pieţile internă şi externă.

2.Descrirea şi analiza subiectului de cercetare

2.1 Istoricul şi evoluţia agriculturii ecologice

Agricultura durabilă este şi o problemă de educaţie, în spiritul respectării naturii şi a cunoaşterii tradiţiilor. în condiţiile acestor moşteniri de cunoştinţe teoretice şi practice, agricultura ecologică, în toate curentele sale, propune actualizarea metodelor tradiţionale verificate timp de secole şi îmbinarea lor cu metodele moderne. în scopul menţinerii şi creşterii potenţialului productiv natural al solului.

Au existat trei mari curente care şi-au lăsat amprenta în agricultura ecologică de azi:

A . "Rudolf Steiner şi agricultura bio-dinamică"

In anul 1924 filozoful austriac Rudolf Steiner, elev ai lui Goethe, lansează principiile '"agriculturii biodinamice"

Spre sfârşitul vieţii, Rudoif Steiner îşi exprimă conceptele şi orientările despre şi pentru agricultură, propunând o agricultură "subtilă'' care ţine cont de diversitatea "comunităţilor vegetale" şi de ciclurile de viaţă ale acestora.

urale ale Moldovei (so Este primul om care a intuit noţiunea de "ecosistem". Sistemul preconizat de el a fost perfecţionat şi completat de un discipol al său Dr. Pfeiffer. Datorită activităţii acestuia agricultura biodinarnică este bine reprezentată în Germania, Elveţia, Austria, Franţa, Italia, Marea Britanie, S.U.A., în ţările nordice precum şi in unele ţări din lumea a treia.