Program pentru Combaterea Deșertificării în Republica Moldova

INTRODUCERE

Deşertificarea este degradarea terenurilor în zone aride, semiaride şi uscat-subumede, cauzată de diferiţi factori, inclusiv variaţiile climatice şi activităţile antropice, în rezultatul cărora potenţialul biologic al solului se reduce sau se distruge şi se crează premise pentru apariţia condiţiilor de pustiu.

În anul 1977 Conferinţa Naţiunilor Unite a adoptat Planul de acţiuni pentru combaterea deşertifcării. Cu toate acestea, problema degradării solurilor în zonele aride, semiaride şi uscat-subumede nu numai că nu a fost soluţionată, ci s-a agravat. Ca urmare, căile de combatere a acestui fenomen s-au aflat în centrul atenţiei Conferinţei Naţiunilor Unite asupra mediului şi dezvoltării, care a avut loc în anul 1992 în or. Rio-de-Janeiro.

Conferinţa a solicitat Naţiunilor Unite constituirea unui comitet pentru elaborarea Convenţiei pentru combaterea deşertificării în ţările afectate grav de secetă şi/sau deşertificare, în special în Africa, care a fost adoptată la Paris la 17 iunie 1994 şi a intrat în vigoare la 26 decembrie 1996, în a 90-a zi de în data depunerii celui de al 50-lea instrument de ratificare. Pînă în prezent la Convenţie au aderat 139 ţări.

Republica Moldova a aderat la Convenţia Naţiunilor Unite pentru combaterea deşertificării în ţările afectate grav de secetă şi/sau de deşertificare, în special în Africa, la 24 decembrie 1998.

Scopul Convenţiei îl constituie combaterea deşertificării şi reducerea efectelor secetei în ţările afectate grav de secetă şi/sau deşertificare prin acţiuni eficiente la toate nivelurile, sprijinite de acorduri de cooperare internaţională şi parteneriat în cadrul unei abordări integrate în concordanţă cu prevederile Agendei 21, a problemei privind asigurarea unei dezvoltări durabile în zonele afectate.

Transpunerea în viaţă a acestui obiectiv va implica strategii integrate pe termen lung, care să se concentreze simultan, în zonele afectate, pe sporirea productivităţii terenurilor, refacerea, conservarea şi managementul durabil al resurselor funciare şi acvatice şi să conducă la ameliorarea condiţiilor de viaţă.

Conform Convenţiei, părţile-ţări afectate se angajează:

- să acorde prioritatea cuvenită combaterii deşertificării şi reducerii efectelor secetelor şi să aloce resurse adecvate, potrivit situaţiei şi posibilităţilor lor;

- să elaboreze strategii şi să stabilească priorităţi în cadrul planurilor şi politicilor de combatere a deşertificării;

- să creeze un cadru favorabil prin optimizarea, după caz, a legislaţiei privind protecţia mediului, inclusiv adoptarea unor noi legi, şi prin stabilirea politicilor pe termen lung şi a programelor de acţiune.

Pe lîngă obligaţiile generale, părţile-ţări dezvoltate se angajează:

- să furnizeze resurse financiare substanţiale şi alte forme de sprijin pentru susţinerea concretă a părţilor-ţări în curs de dezvoltare afectate;

- să elaboreze şi să aplice propriile planuri şi strategii pe termen lung de combatere a deşertificării;

- să promoveze şi să faciliteze accesul părţilor-ţări afectate, în special al celor în curs de dezvoltare, la tehnologiile, cunoştinţele şi produsele know-how corespunzătoare.

Părţile-ţări vor încuraja:

- coordonarea activităţilor care se realizează potrivit Convenţiei şi altor acorduri internaţionale relevante, în special a Convenţiei-cadru a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice şi Convenţiei asupra diversităţii biologice pentru obţinerea unui beneficiu maxim din activităţile desfăşurate în virtutea fiecărui acord, evitîndu-se dublarea eforturilor;

- realizarea unor programe comune, pregătirea unor cadre ştiinţifice şi tehnice, efectuarea unor observaţii sistematice şi a schimbului de informaţii în domeniul vizat.

Convenţia şi-a instituit organul suprem - Conferinţa părţilor, care adoptă, în limitele mandatului ei, deciziile necesare pentru aplicarea eficientă a prevederilor sale. Ca parte-ţară şi întru îndeplinirea măsurilor preconizate de numită Convenţie, Republica Moldova şi-a elaborat propriul Program naţional de acţiuni pentru combaterea deşertificării.

Obiectivele Programului naţional de acţiuni pentru combaterea deşertificării

Programului naţional de acţiuni pentru combaterea deşertificării (în continuare - Programul) are următoarele obiective:

- identificarea factorilor ce contribuie la deşertificare;

- trasarea şi realizarea acţiunilor practice necesare pentru combaterea deşertificării şi reducerea efectelor secetei;

- specificarea atribuţiilor ce-i revin Guvernului, comunităţilor locale şi utilizatorilor de terenuri, precum şi precizarea necesarului de resurse disponibile pentru implementarea măsurilor trasate.

În aceste scopuri, Programul:

a) va preconiza strategia pe termen lung pentru combaterea deşertificării şi reducerea efectelor secetei, punînd accentul pe aplicarea ei integrată în cadrul politici naţionale de dezvoltare durabilă;

b) va permite efectuarea modificărilor, ca răspuns la schimbarea situaţiilor, şi va fi suficient de flexibil, la nivel local, pentru a fi adaptat diferitor condiţii socioeconomice, biologice şi geofizice;

c) va acorda o atenţie specială aplicării măsurilor preventive pentru terenurile care nu sînt încă degradate sau care sînt doar uşor degradate;

d) va consolida capacităţile naţionale climatologice, meteorologice şi hidrologice şi mijloacele pentru a asigura avertizarea din timp asupra secetei;

e) va promova o politică şi va consolida structurile instituţionale apte să stimuleze cooperarea şi coordonarea la toate nivelurile, în spiritul parteneriatului, între donatorilor, Guvern, comunităţi locale şi grupuri comunitare, şi va falicita accesul populaţiei locale la informaţiile şi tehnologia corespunzătoare;

f) va prevedea participarea efectivă, la nivel local, naţional şi regional, a organizaţiilor neguvernamentale şi a populaţiei, în special a utilizatorilor de resurse, la îndeplinirea acţiunilor planificate, la elaborarea deciziilor, precum şi la aplicarea şi analiza Programului;

g) va cere participanţilor analiza periodică şi prezentarea de rapoarte asupra progreselor realizate în activitatea lor.