Programul Sapard

1. Prezentare generală

În cadrul strategiei de pre-aderare a Uniunii Europene, asistenţa financiară acordată ţărilor candidate se realizează prin intermediul instrumentelor financiare de pre-aderare PHARE, ISPA şi SAPARD, cu respectarea principiului privind evitarea „dublei intervenţii”, prin favorizarea complementarităţii şi a unui impact economic pozitiv al implementării diferitelor programe comunitare (Reglementarea (CE) nr. 1266/1999).

Programul SAPARD (Special Accession Programme for Agriculture and Rural Development) a fost iniţiat în baza Reglementării nr. 1268/1999 a Consiliului Uniunii Europene, privind sprijinul pentru măsurile de pre-aderare în domeniul agriculturiii şi dezvoltării rurale, în ţările candidate din centrul si estul Europei.

Obiectivul prioritar al Programului SAPARD este acela de a crea cadrul necesar implementării unei agriculturi performante şi dezvoltării durabile a zonelor rurale în ţările candidate. Programul urmăreşte preluarea acquis-ului comunitar şi adaptarea progresivă a mecanismelor de piaţă la princiile care guvernează Politica Agricolă Comună.

Pentru atingerea acestuia, fiecare stat inclus în programul Sapard a adoptat un Plan Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (PNADR) în conformitate cu principiile utilizate de către statele membre. Conţinutul fiecărui program reflectă priorităţile fiecărei autorităţi naţionale în funcţie de circumstanţe şi probleme specifice, dar în limitele stabilite prin Regulamentul Sapard.

În comparaţie cu instrumentele PHARE şi ISPA, Programul SAPARD acordă statelor candidate responsabilităţi depline în ceeea ce priveşte gestionarea proiectelor de investiţii, începând cu etapa de selectare şi pânăle efectuarea plăţilor, în vederea acumulării de experienţă în implementarea normelor şi practicilor U.E. şi în gestionarea, în viitor, a fondurilor structurale.

2. Activităţi eligibile

Conform Regulamentului Sapard, Planul poate include măsuri privind următoarele aspecte:

• investiţii în exploataţii agricole;

• îmbunătăţirea procesului de producţie şi comercializare a produselor agricole şi piscicole;

• îmbunătăţirea calităţii şi a standardelor privind sănătatea produselor de origine vegetală şi animală;

• metode de producţie care au în vedere protejarea mediului înconjurător şi conservarea peisajului natural;

• dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice;

• crearea de grupuri de producători agricoli ;

• crearea de servicii de asistenţă şi de management al fermei;

• renovarea şi dezvoltarea satelor, protejarea şi conservarea moştenirii rurale;

• îmbunătăţirea calităţii terenurilor şi reparcelare;

• crearea şi actualizarea registrelor funciare;

• managementul resurselor de apă;

• dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale;

• măsuri forestiere, inclusiv împădurirea suprafeţelor agricole, investiţii în holdinguri forestiere private şi prelucrarea/comercializarea produselor forestiere;

• îmbunătăţirea pregătirii profesionale;

• asistenţă tehnică, inclusiv studii care să contribuie la pregătirea şi monitorizarea programului, precum şi la publicitate şi informare.

Lista include un număr mare de măsuri similare cu cele finanţate în statele membre prin intermediul programelor UE dedicate agriculturii şi dezvoltării rurale. Fac excepţie măsurile care au în vedere crearea capacităţii de a aplica legislaţia comunitară (cum ar fi cele referitoare la crearea şi actualizarea registrelor funciare.

În România, în perioada 2000-2006, conform PNADR , au fost finanţate proiecte în următoarele domenii:

Axa 1: Îmbunătăţirea competitivităţii produselor agricole şi piscicole prelucrate:

1.1 Îmbunătăţirea procesului de producţie şi al marketingului produselor agricole şi piscicole;

1.2 Îmbunătăţirea calităţii şi a standardelor privind sănătatea produselor de origine vegetală şi animală;

Axa 2: Îmbunătăţirea infrastructurii pentru dezvoltare rurală şi agricultură:

2.1 Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale;

2.2 Managementul resurselor de apă;

Axa 3: Dezvoltarea economică a zonelor rurale:

3.1 Investiţii în exploataţii agricole;

3.2 Înfiinţarea de grupuri ale producătorilor agricoli;

3.3 Metode de producţie care au în vedere protejarea mediului înconjurător şi conservarea mediului natural;

3.4 Diversificarea economică;

3.5 Măsuri forestiere;

Axa 4: Dezvoltarea resurselor umane:

4.1 Îmbunătăţirea pregătirii profesionale;

4.2 Asistenţă tehnică, inclusiv studii care să contribuie la pregătirea şi monitorizarea programului, precum şi la publicitate şi informare.

3. Expertiza oferită prin programul Sapard

Sapard este un program de pre-aderare care co-finanţează activităţi de investiţii, lucrări şi servicii în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale şi funcţionează pe principiul rambursării unor cheltuieli executate de către beneficiar în baza contractului.

4. Cum se stabileşte ceea ce se finanţează

Acest proces are la bază PNADR, care se poate modifica în funcţie de condiţiile existente la un moment dat. Aceste modificări trebuie aprobate de către Comitetul de Monitorizare a Programului şi de către Comisia Europeană.

5. Implementarea programului Sapard

Programul Sapard este implementat complet descentralizat, ceea ce implică responsabilitatea exclusivă a autorităţilor din statul beneficiar în gestionarea fondurilor. O Agenţie Sapard a fost creată în fiecare dintre statele beneficiare.

Este pentru prima dată când Comisia aplică un sistem complet descentralizat de administrare a unui program de asistenţă externă. Principala raţiune a acestei abordări este de a oferi viitoarelor state membre posibilitatea de a câştiga experienţă în aplicarea regulilor şi procedurilor UE. Practic, Agenţiile Sapard operează într-o manieră similară cu agenţiile de plată din statele membre şi, după aderare, ele vor putea îndeplini acelaşi rol.

În plus, programul implică un număr mare de proiecte şi ar fi fost aproape imposibil, din punct de vedere administrativ, să se efectueze de către Comisie o verificare prealabilă a alocării fondurilor (aşa cum se întâmplă cu Phare şi Ispa).