Reciclarea Materialelor Plastice

În urma unor studii efectuate , s-a demonstrat că fiecare cetăţean generează zilnic aproximativ 1,5 – 2 kg de gunoi , din care cel puţin jumătate este reciclabil .

În trecut oamenii obişnuiau să repare şi să refolosească tot ce puteau . Populaţia era mai mică şi oamenii trăiau în grupuri mai puţin concentrate . Pe lângă toate acestea , ambalajele folosite erau din materiale care se descompun uşor şi în acest fel reîntoarcerea materiilor prime în natură era mult mai rapidă şi mai simplă . Revoluţia industrială a permis fabricarea pe scară industrială a ambalajelor uşoare , rezistente , care menţin diversele produse alimentare în condiţii adecvate pentru mai mult timp . În acest fel confortul şi accesul la produse din ce în ce mai variate este automat mult mai mare . Evoluţia este în folosul omenirii dar care este tributul pe care trebuie să-l plătim ? Populaţia Globului a crescut foarte mult şi este în continuă creştere , în timp ce resursele sunt din ce în ce mai puţin accesibile . În acest fel în scurt timp riscăm să nu mai avem materiile prime din care să ne realizăm produsele necesare vieţii de zi cu zi .

Ce putem face pentru ca şi generaţiile viitoare să aibă parte de aceleaşi resurse ca şi noi ? Cei trei „ R „ pot reprezenta un răspuns !

Reducerea utilizării resurselor în fabricarea produselor necesare în viaţa de zi cu zi ( preferarea produselor vrac , sau puţin ambalate , în locul celor supraambalate ) .

Refolosirea obiectelor , fie pentru acelaşi scop pentru care au fost realizate ( ex . o sticlă de suc folosită la udatul florilor ) , sau pentru alte întrebuinţări ( ex. o sticlă de plastic folosită pe post de ghiveci de flori ) .

Reciclarea deşeurilor ( prin deşeu se înţelege orice obiect care nu mai este folosit şi este aruncat sau risipit ) .

Efectele reciclării :

- reducerea cantităţii de energie şi de materii prime necesare fabricării de noi produse ;

- redă circuitului economic importante cantităţi de materie primă ;

- reduce cantităţile depozitate la rampele de gunoaie sau la incineratoare ;

- reduce riscurile asupra sănătăţii noastre şi a mediului , cauzate de deversarea improprie a unor deşeuri periculoase ;

- reduce poluarea aerului şi a apei .

Durata de degradare naturală a diferitelor categorii de deşeuri se prezintă astfel:

- cotor măr – 3 luni

- deşeuri de hârtie – 3 luni

- ziare – 3-12 luni

- chibrituri – 6 luni

- filtru de ţigară – 1-2 ani

- guma de mestecat – 5 ani

- cutii de aluminiu – 10-100 ani

- sticle din plastic – 100-1000 ani

- pungi din plastic – 100-1000 ani

- cărţi de credit – 1000 ani

- recipiente din sticlă – 4000 ani

Ce nu se poate recicla :

- materiale ceramice ;

- spray-uri ;

- ambalajele materialelor toxice ;

- abţibildurile , şerveţelele , hârtia cerată , hârtia de fax ;

- părţile metalice ataşate magneţilor .

RECICLAREA PLASTICULUI

După anul 1950 , materialele plastice au devenit de mare interes , în mai puţin de zece ani producţia maselor plastice crescând foarte mult .Consumul anual poate fi acum comparabil cu cel al metalelor neferoase .

În prezent , există aproximativ 40 de tipuri de plastic , fiecare cu o compoziţie chimică şi proprietăţi diferite , care le fac potrivite pentru o anumită utilizare .

Plasticul este fabricat din petrol , benzină şi cărbune .Cea mai mare parte din materialele folosite pentru fabricarea plasticului provin din reziduurile rafinării petrolului , care altfel ar fi arse sau irosite . Putem spune că prin fabricarea plasticului nu facem altceva decât să utilizăm nişte resurse pe care în mod normal le-am risipi .

Reciclarea materialelor plastice s-a dezvoltat constant şi se realizează într-o gamă largă în multe ţări . În loc să polueze apa râurilor sau suprafeţe mari de sol prin acumularea lor, PET-urile pot fi foarte uşor colectate şi reciclate , acest lucru se poate face foarte uşor cu ajutorul containerelor speciale amplasate în multe zone ale oraşului .

Recuperarea ambalajelor de plastic reprezintă o mare provocare , datorată în primul rând numărului mare de PET-uri ( polietilen tereftalat – este un material sofisticat de o rezistenţă mare ) folosit cu foarte mare eficienţă ca recipient pentru băuturi .

Avantajul reciclării ambalajelor PET este enorm , dat fiind numărul mare de sticle folosite care pot fi exploatate la un cost acceptabil .

Materiale plastice:

AVANTAJE

DEZAVANTAJE

• greutate mică

• mare varietate de proprietăţi

• proprietăţi care nu pot fi atenuate cu ale altor materiale

• longevitate

• mod de fabricare uşor

• consum redus de energie pentru fabricarea lor

• preţ redus

• volum mare la descărcare

• război biodegradabil

• un grad mare de poluare la incinerarea lor

• numeroşi aditivi care poluează mediul

• mod dificil de reciclare (diversitate mare, proces de descompunere dificil)

• substantele de bază sunt in parte cancerigene sau toxice (ex.PVC)

Ce se întâmplă cu plasticul după ce este folosit ? Deşi nu există date concrete în acest sens , estimările spun că descompunerea plasticului poate dura sute şi chiar mii de ani , astfel că , dacă aruncăm o sticlă de plastic la întâmplare şi nimeni nu o va ridica în urma noastră , putem fi siguri că va fi găsită acolo şi de multe generaţii după noi .

IDENTIFICAREA DIFERITELOR MATERII PLASTICE

Material /

Simbol reciclare Proprietăţi material

Aplicaţiile produsului

Produse cu conţinut de material reciclat

PET /PETE/PETP/ Polietilen tereftalat

Claritate (transparenţă), rezistent, durabil, solid, bariera pentru gaz şi umiditate, reţine carbonatarea, rezistent la căldură .

Butelii (sticle) plastic băuturi nealcoolice, apă, suc, bere, sifon (apă carbogazoasă), sos picant (ketchup) şi ulei. Borcane unt de arahide, murături, jeleu şi gem (dulceată). Film (folie) şi tăvi pentru alimente preparate la cuptor, curele (benzi, chingi) de legat şi containere alimentare sau nealimentare.

Fibre, saci pentru păstrare şi transport îmbrăcăminte, folie şi plăci, containere pentru alimente şi băuturi, covoare, curele (benzi, chingi) de legat, lâna tocită, butelii (sticle, flacoane), jachete scămoşate, folie pentru retenţia solului, filtre. Observaţii: Pentru reciclarea containerelor din PET: - spălaţi şi aplatizaţi; puteţi lăsa etichetele, nu însă capacele (sigiliile de la capace); - nu puneţi sticle de produse petroliere (ex.: ulei de motor), de pesticide sau ierbicide.

HDPE

Polietilenă de mare (înaltă) densitate

Proprietăţi bune de barieră pentru

umiditate, rigiditate, rezistenţă, durabilitate, rezistenţă la chimicale, permeabil la gaz, uşor de procesat şi uşor de format (prelucrat).

Butelii (sticle) de lapte, apă, suc, cosmetice, şampon, detergent lichid pentru veselă şi lenjerie, înălbitor, recipiente iaurt şi margarină, cutii cereale, carne, navete, pungi, saci şi sacoşe.

Butelii (sticle, flacoane) colorate de

detergent lichid pentru veselă şi lenjerie, balsam de rufe, şampon, ulei de motor şi butelii (sticle, flacoane) transparente de lapte şi apă; ţevi, coşuri, navete, ghivece de flori, margini (borduri) de grădină, folie şi plăci, lăzi de gunoi (reciclare), mobilier din plastic (scaune, bănci), căsuţe pentru câini, produse lumber (compozit plastic+lemn),

dale, masă picnic, cutie postală, garduri, containere, lăzi pentru compost, granule. Observaţii: Rezistenta chimica face să fie bun pentru ambalaje casnice şi produse chimice industriale ca detergenţi şi înălbitori. Butelia (sticla) cu pigment (colorant) are o mai bună rezistenţă la crapare decât sticlele fără pigment (colorant).