Recultivarea terenului la exploatările de suprafață a cărbunelui

Exploatarea de suprafata a carbunelui se practica prin doua metode principale :

exploatarea in perete si exploatarea in taluz usor inclinat acolo unde zacamantul este aproape de suprafata pe o arie foarte larga,

exploatarea pe contur in zone cu o topografie mai deluroasa, acolo unde zacamantul poate fi exploatat numai pe mica distanta sper interior ,dar pe distante de mai multi kilometri pe conturul dealului.

Activitatea de expoatare se realizeaza in trei faze principale: descopertarea; expoatarea depozitului de mineral, carbune, etc.; reamplasarea materialului neutil si restaurarea productivitatii biologice.

In trecut, de multe ori, prima etapa s-a realizat prin abandon, astfel incat solul vegetal si roca din descoperta s-au amestecat complet si au fost abandonate la intamplare si ca uramare a acestei activitati, zone intinse au devenit sterile si degradate, neproductive.

Un numar de metode si utilaje diferite sunt folosite pentru reamplasarea materialulu de descoperta : incarcatoare , dragline, transport auto, transport pe banda, excavator cu roata cu cupe sau combinatie a acestora. Prin combinatii adecvate este posibila proiectarea de fluxufi si operatii foarte sofiticate in care diferitele strate de decoperta sa poata fi pastrate separate.

Aria minei de suprafata (carierei) are forma sa, determinate de adancimea treptei sau treptelor, daca se expoateaza intr=o singura treapta sau in mai mutr trepte, de volumul descopertei si de faptul daca se face sau nu separarea solului vegetal.

Expoatarea incepe cu o discazitura sufficient de larga sapata prin descoperta pentru a expune zacamantul si permite excavarea lui. Daca se doreste indepartarea separata a solului vegetal, atunci aceasta se realizeaza cu buldozerul sau cu un screper si stocat separate, astfel, intreaga cntitate de material de descoperta din deschidere, inclusiv solul, este depozitat pe u teren neexploatat din apropiere. Dupa ce s-a exploatat minereul dezvelit, se taie o noua felie iar materialul de descoperta din aceasta noua felie este amplasat in groapa realizata prin deschiderea primei falii. Aceasta se continua pana cand ultima felie lasa o deschidere care adesea se mple cu apa in fata ultimului perete ori taluz executat. Daca se paraseste in conditii, zona are un aspect de camp arat la o scara foarte mare cu brazed si razoare In present, tot mai frecvent, halda este nivelata progresiv si insamantata ori plantata. In Marea Britanie si Germania se practica de mul timp reamplasarea substratului de sol vegetal inainte de plantare.

Probleme intampinate

Progresul revegetalizarii naturale pe terenurile dezgolite de catre mineritul de carbune este foarte lent (tabel 1) pentru ca solul vegetal fertile a fost ingropat si acoperit de obicei cu straturi de descoperta nedegradata (materiale nesolificate. Acest steril este adesea sarac in nutienti, toxic(datorita aciditatii sau alcalinitatii ridicate), din punct de vedera fizic are o textura grosiera ,o distanta considerabila de sursa de seminte.

Sterilele exploatarilor la zi pot avea continuturi diferite de pirita. Continutul de nutrienti majori necesari plantelor este sarac, pirita face ca apa de drenare din mina sa fie foarte acida, bogata in fier si sufat precum si in alte metale ca aluminium si mangan. Eroziunea sprafetei, care acompaniaza aceasta drenare pe ariile lipsite de vegetatie, produce probleme de inamolire adesea foarte serioase.

Materialul de descoperta este adesea pietros, lipsit de particule de praf si argila si nu arematerial organic in afara de materialul carbunos.Capacitate de retinee a apei este deci scazut fata de un sol normal. Cu toate acestea, factorii fizici adesea nu limiteaza puternic cresterea plantelor.

Problemele care se ridica la refacerea si recultivarea terenurilor degradate de la exploatrile la zi a carbunelui, sunt diferite pentru siturile vechilor exploatari cu tehnologii fara refacerea pe parcurs a trenurilor exploate si , respective pentru exploatarilor actuale care sunt obligate prin legistlatie sa includa refacerea terenurilor degradate, in proiectul de exploatare, atat pe parcursul cat si la finalul activitatii de exploatare.