Rezervatii Naturale

Imagine preview
(8/10)

Acest referat descrie Rezervatii Naturale.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 7 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Ecologie

Extras din document

Fanetele seculare de la Bosanci – Frumoasa

Fanetele seculare de la Bosanci - Frumoasa constituie o rezervatie floristica cu o suprafata de 14 ha, situata la 3 km de orasul Suceava, in comuna Moara. Desi apartine unei regiuni

paduroase cu flora central-europeana, caracteristice

sunt specii de stepa si silvostepa.

Rezervatia este asezata pe o panta valurita (cu o suprafata de 1,6 km) ce coboara cu aproape 100 m spre depresiune, de la altitudinea de 407 m. In partea de sus, panta este foarte abrupta, cu o vegetatie xerofitica. Ea devine, apoi, coborand in inaltime, mai domoala, modelata de natura, prin alunecari de teren si scurgeri de ape.

Fanetele seculare de la Frumoasa au fost studiate detaliat in 1921 de catre Mihai Gusuleac si considerate de acesta ca fiind o "interesanta costisa pontica cu resturi de flora termofila ". Este formata din doua planuri distincte orientate spre vest : in partea superioara, la o altitudine medie de 395m este o panta cu inclinatie mare (cca.50 grade), iar in partea inferioara apare o fasie de fanat aproape plana, cu mici zone uneori inmlastinate. In partea superioara, cu panta mare, solul este uscat, nisipos cu un continut marit de carbonati, iar in partea plata se gaseste un cernoziom lipsit de carbonati.

Din punct de vedere al florei, Aurel Procopianu Procopovici descrie in anul 1892 un numar de 26 de specii de angiosperme (plante cu seminte inchise in fruct) dintre care unele relicte si raritati floristice: zambila pitica (Hyacinthella leucophaea), Serratula wolffii, Cytissus ratisbonensis etc. Cercetatorii D. Mitititelu si V. Cojocaru au identificat 483 de specii de plante vasculare, numeroase ciuperci (macromicete) si muschi. Prin gropile mici si umede, formate pe urma alunecarilor de panta, se mai afla Senecio schwetzvii si stanjenelul siberian (Iris sibirica).

Fanatele cuprind trei grupe de formatiuni ierboase, cu mai multe asociatii:

-O formatiune a fanatelor stepice, cu vegetatie xerofila si termofila,

-a doua formatiune cuprinde o vegetatie de versant, mezoxerofila,

-a treia formatiune este cea de mlastina, cu relicte de flora montana

Multitudinea speciilor este evidentiata de plante specifice multor zone de vegetatie si anume :

-circumpolare : rogozul (Carex sp.);

-eurasiatice : Senecia integrifolius, toporasul (Viola pumila);

-europene : paroinicul (Orchis ustulata);

-central - europene : laptele cainelui (Euphobia amygdaloides);

-continentale : drobul (Cytisus ustulata), stanjenelul de stepa (Iris ruthenica), deditelul ( Pulsatilla alba), veronica (Veronica incana);

-pontice : barba boerului (Ajuga laxmannii), vaneteaua (Centaurea sp.), zambila pitica (Hyacanthella leucophaea);

-mediterano-pontice : Lathyrus pannonicus;

-mediteraneene : usturoiul salbatic (Albium flavum), Trinia glauca;

-balcano-dacice : Centannea banatica.

Fisiere in arhiva (1):

  • Rezervatii Naturale.doc