Rolul Antipoluant al Pădurilor - Studiu de Caz

1. ROLUL PĂDURII ŞI STAREA ACTUALĂ A ACESTEIA ÎN ROMÂNIA

Pădurea reprezintă un factor important pentru protecţia planetei contra poluării provocată de o multitudine de surse. Suprafaţa acoperită de păduri pe glob s-a apreciat la 7,2 miliarde ha înainte de apariţia omului, deci 4,8 % din suprafaţa uscatului. În deceniul al nouălea al secolului nostru, pădurea se întindea doar pe 2,6 – 3,4 %, scăzând în decurs de un deceniu la 2,4 %, deci la jumătate din suprafaţa acoperită în vremurile preistorice.

În România, suprafaţa de uscat a fost acoperită de păduri în proporţie de 70-80 % la începutul mileniului I î.Hr., ajungându-se astăzi la 27 %, respectiv 6,3 mil. ha. În comparaţie cu alte ţări (Spania, Austria, Bulgaria, etc. prezentate în tabelul 1), România este considerată o ţară slab împădurită.

Ţara Spania Austria Slovacia Iugoslavia Bulgaria Elveţia România

% 51 47 38 37 34 30 27

Tabelul 1. Suprafaţa acoperită de păduri în câteva ţări europene

Pe zone geografice, în România, pădurile sunt repartizate astfel: 66 % în zona de munte, 24 % pe dealuri şi aproximativ 10 % pe câmpie. S-au identificat aproape 300 de tipuri de păduri, conţinând 150 de tipuri de ecosisteme. De exemplu: păduri de molid, amestec de esenţă moale, fag, stejar, păduri tinere etc. Speciile de arbori mai des întâlnite în pădurile româneşti sunt: molidul cu o reprezentare de 23 %, fagul 30 %, stejarul 18%,

bradul 15 %, salcâmul 4 %. Ele adăpostesc o mare diversitate ecologică, formată din peste 10000 specii de animale şi insecte, 60 specii de arbori, peste 300 specii de plante etc.

Pădurile îndeplinesc pe Terra o multitudine de funcţii:

a – Participarea la formarea, evoluţia şi conservarea solului, prin concentrarea în fitomasa arborilor a unor substanţe existente în aer, apă şi roci. Din această fitomasă se formează apoi solul.

b – Favorizează înmagazinarea apei, împiedicând scurgerile la suprafaţă, viiturile şi inundaţiile. 1 ha de teren împădurit reţine în primii 50 cm de la suprafaţă, 1460 m3 de apă. Se asigură şi debitul izvoarelor. Frunzele de pe arbori şi litiera (funzele uscate de pe sol) captează apa de precipitaţii, evită tasarea şi erodarea solului, favorizează pătrunderea apei în sol şi reduce evaporarea.

c – Împiedică eroziunea solului şi deci colmatarea lacurilor. Se apreciază că 50 % din suprafaţa unui bazin hidrografic trebuie acoperită cu păduri, pentru protejarea lacului.

d – Reglează umiditatea atmosferică, în special în perioadele de secetă.

e – Produc lemnul necesar în construcţii, pentru mobilă, fabricarea celulozei, hârtiei şi pentru ardere.

f - Fauna pădurilor are valoare cinegetică şi contribuie la păstrarea echilibrelor ecologice. Flora este diversă şi are unele întrebuinţări în medicină şi alimentaţie.

g – Purifică aerul prin consumul de dioxid de carbon şi generarea de oxigen. 1 ha de pădure consumă annual 18 t CO2 şi produce annual 30 t O2, din care consumă 13 t pentru respiraţie eliberând deci 17 t O2. S-a calculate că, în România, pădurile produc annual 60 mil t O2 şi consumă 80 mil. t CO2. Pădurile reţin şi alţi poluanţi atmosferici. De exemplu 1 ha de pădure reţine complet dioxidul de sulf existent în aer în concentraţia de 0,1 mg /m3. Praful se reţine în păduri în cantităţi mult mai mari decât în iarbă. Microbii atmosferici sunt distruşi în păduri (în special în cele de conifere), datorită emisiilor de fitoncide – substanţe volatile secretate de plante, care sunt active asupra bacteriilor, mucegaiurilor, insectelor etc.

h – Conservă o mare diversitate ecologică, constituind un teren de mare interes ştiinţific.

i – Au rol sanogen, nu numai prin purificarea, dar şi prin ionozarea aerului. Pădurile de răşinoase şi de fag sunt recunoscute ca benefice în tratamentul afecţiunilor respiratorii şi al tulburărilor hormonale. Se influenţează frecvenţa pulsului şi se crează o stare de bună dispoziţie. Astfel se explicădezvoltarea unor noi ramuri ale medicinii ecologice: silvoprofilaxia şi terapia.

j – Asigură protecţie climatică unor regiuni, prin reducerea vitezei vânturilor, a maximelor de temperatură din timpul verii şi prin atragerea umidităţii. Vestul Europei este astfel protejat de prezenţa pădurilor din România şi Bucovina, faţă de tendinţele de deşertificare a stepelor estice.

k – Îndeplinesc şi o funcţie militară, pădurile integrându-se în planurile de apărare a unor teritorii.