Rosia Montana

Imagine preview
(7/10)

Acest referat descrie Rosia Montana.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 5 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Ecologie

Extras din document

REZUMAT

330 de tone de aur, peste 1.600 de tone de argint si venituri totale in urma exploatãrii acestora de peste 3,2 miliarde dolari sunt principalii parametri economici ai proiectului de la Roşia Montanã. Intr-o zonã în care sãrãcia este la cele mai ridicate niveluri din România, canadienii de la Gabriel Resources sperã sã dea drumul celei mai mari exploatãri miniere din Europa si printre primele zece din lume.

Nu a existat in România ultimilor ani un proiect investiţional mai controversat decât cel de la Roşia Montanã. De la acuzele privind distrugerea mediului şi a patrimoniului istoric pânã la cele privind vânzarea aurului românesc la un prţt de nimic, contestatarii proiectului nu au pregetat nici un efort. Guvernul României a dat şi el înapoi pentru cã proiectul nu este vãzut cu ochi buni de o parte a reprezentanţilor Uniunii Europene. Si totuşi, anul 2006 a trebuit sã fie unul decisiv in privinţa continuãrii sau sistãrii proiectului Roşia Montanã. Raportul de evaluare a impactului asupra mediului va fi finalizat in cursul acestui an. Urmeazã obţinerea drepturilor de acces pe teren, descãrcarea arheologicã şi obţinerea autorizaţiei de construcţie. Canadienii sperã cã în 2009 sã toarne primul lingou de aur din noua exploatare miniera de la Roşia Montanã. Asta in condiţiile in care argumentele celor care contestã proiectul nu vor fi mai puternice decât ale celor de la Roşia Montana Gabriel Resources (RMGC).

Cuvinte cheie: aur, Roşia Montanã, Gabriel Resources

Banii, argumentul suprem

Drumul pânã la Roşia Montanã lasã sã se vadã sãracia acestei zone, binecuvantatã însa de peisaje mirifice. Cu toate acestea, puţini investitori s-au grãbit sã le valorifice. In comuna Roşia Montanã sãrãcia este şi mai evidentã, iar dupã restrângerea activitaţii din minerit locuitorilor nu le-a mai fost acordatã vreo sansã. Pentru mulţi dintre ei, tradiţiile, amintirile, legãtura cu locurile pãlesc in faţa argumentelor de ordin economic. Li s-au oferit, ca alternative la minerit, culesul fructelor de padure si povesti despre avantajele agroturismului. Nimic însã despre bani, despre cine se va implica in aceste proiecte. Incãpãtânarea cunoscutã a moţilor s-a transformat parcã în indiferenţã. Dacã este sã-i mute, atunci s-o facã, dar nu oricum. “Pe vremea lui Ceauşescu, dacã venea un asemenea ordin, ne executam a doua zi. Acum lucrurile s-au schimbat”, zice nenea Andrei, mocanul care a scos aur şi din Africa de Sud. Câteva case mai jos, o femeie comenteaza din poartã: “Eu fãrã 150.000 de euro nici nu ma gândesc sã vând. Ce, poţi cumpãra casã cu douã miliarde de lei?!”, se intreabã ea cu voce tare, pentru urechile canadienilor. Pânã sã vinã canadienii, nici nu se punea problema de a face vreo afacere cu case in Roşia Montanã. “Acum, vreţi aur, platiţi”. Sunt puţini cei care se opun strãmutãrii, cu toate cã oferta canadienilor pare destul de imbietoare. Case noi, canalizare, apã, încãlzire, drumuri noi, şcoli şi administraţie şi un alt sat, care duce cu gândul la dezrãdãcinare. Nu prea au de ales, deşi cu sãrãcia s-au obişnuit de sute de ani.

Ultima redutã

Proiectul Roşia Montanã presupune exploatarea aurului în cariere de suprafatã, anticipându-se extracţia a circa 13 milioane tone minereu anual, pe o perioadã de 17 ani. Se estimeazã cã la o tonã de minereu excavat se vor obţine în jur de 1-1,5 grame de aur şi 7,5 grame de argint. Producţia anualã pe durata de viatã a minei va fi de 550.000 de uncii de aur si 2,6 milioane de uncii de argint. Costurile totale ale proiectului se vor ridica la 2,1 miliarde dolari, in condiţiile în care veniturile totale generate de proiect vor fi de 3,2 miliarde dolari. Canadienii spun cã ar obtine un profit net de aproape un miliard de dolari si lasã sã se înţeleagã cã vreo douã miliarde dedolari ar încasa statul român şi comunitatea localã. Sunã frumos, dar pânã acolo mai e cale lungã. La Roşia Montanã aurul se exploateazã de peste 2.000 de ani, dar aproape niciodatã in folosul comunitãţii din zonã.

Poluarea

Minereul extras va fi concasat si mãcinat, dupã care va intra in procesul de lesiere, procesul de extracţie a aurului bazându-se pe dizolvarea în soluţie diluatã de cianurã. Sterilul rezultat din uzinã este deversat intr-un iaz de decantare, dupã ce in prealabil a trecut prin faza de detoxificare. Iazul va fi amplasat pe Valea Cornei, unde va fi construit un baraj de anrocamente ce va atinge, în final, înaltimea de 180 metri. Un alt iaz de colectare, prevãzut cu sistem de pompare, va colecta si returna apa din infiltraţii în circuitul principal din uzinã, iazul de decantare final fiind proiectat pentru o capacitate de depozitare de 250 milioane tone steril de procesare. Activitatea minierã de la Roşia Montanã va genera doua tipuri de steril: sterilul de carierã şi cel provenit din uzinã. Compania RMGC este responsabilã de reabilitarea zonei, program ce include îndepãrtarea echipamentelor şi a instalaţiilor, modelarea peisajului, revegetarea si tratarea scurgerilor de apã. Scurgerile istorice de apã acidã, care provin de la operaţiunile miniere desfãşurate de-a lungul timpului, vor fi şi ele tratate, reducandu-se conţinutul de acid şi de metale grele existent in prezent.

Zona protejatã Roşia Montanã conţine 33 de clãdiri istorice si 3 biserici.

Fisiere in arhiva (1):

  • Rosia Montana.doc