Schimbările Climaterice

SCHIMBARILE CLIMATERICE

Cresterea economica rapida, specifica ultimei perioade, bazata pe sporiri ale profitului pe termen scurt, a indus un consum ridicat de resurse neregenerabile precum si imposibilitatea naturii de a asimila si a reintegra în totalitate reziduurile. Dezvoltarea la scara mondiala a economiei cosului de fum a afectat, într-un mod fara precedent, aproape tot ceea ce ne înconjoara. Mediul înconjurator (asimilat în ultima vreme prin termenul de mediu în majoritatea studiilor si cercetarilor din domeniu), reprezentat printr-un ansamblu de factori sociali si naturali, este principala victima.

Un rezultat direct al dezvoltarii economice necontrolate, în sensul folosirii de tehnologii perimate din puct de vedere al consumului energetic si al emisiilor de gaze cu efect de sera, este si schimbarea globala a climei terestre.

Teoria încalzirii globale a planetei a fost enuntata, din punct de vedere teoretic, înca de la începutul secolului al XX-lea. În deceniul sase al secolului trecut, discutiile privind pericolul unei noi perioade de încalzire a atmosferei terestre au fost reluate, însa totul se reducea la nivel teoretic, datele exacte fiind ca si inexistente. Abia în ultimii 10-15 ani, încalzirea globala a devenit o realitate palpabila, evidentiata de masuratori. Calculele se bazeaza pe o medie a valorilor anuale masurate la nivel mondial.

Încalzirea globala însa nu a afectat egal toate zonele si nu se manifesta constant crescator. Sunt zone în care, dupa o perioada de timp mai calda, urmeaza o scadere a temperaturilor medii anuale. Meteorologii considera ca de abia peste 20-30 ani se vor putea trage concluzii clare cu privire la evolutia climei terestre.

Pâna atunci putem vorbi doar de scenarii elaborate de meteorologi. Aceste scenarii se bazeaza pe o ipoteza greu de verificat: dublarea concentratiei de bioxid de carbon. În acest sens, acordul de la Kyoto, care încearca sa diminueze una dintre cauzele încalzirii globale, si anume poluarea cu bioxid de carbon, s-ar putea sa schimbe total datele problemei, în sens pozitiv.

Însa, nu aceasta este singura optiune, fiind si alte variante de reducere a concentratiilor de bioxid de carbon: reîmpadurirea suprafetelor defrisate sau reducerea poluarii oceanelor, elemente care au un rol important în absorbtia naturala a bioxidului de carbon. În loc de încalzire globala, se vehiculeaza, ca o varianta extrema, însa cu sanse reduse de realizare, scenariul glaciatiunii. În prezent, masuratorile indica o retragere evidenta a ghetarilor, însa nimeni nu se poate pronunta daca fenomenul are sau nu o ciclicitate.

Tratatul de la Kyoto

Tratatul de la Kyoto a fost adoptat în urma recomandarilor Comisiei Interguvernamentale a Natiunilor Unite pe probleme de mediu. Comisia a recomandat reducerea emisiilor anumitor gaze în atmosfera, si anume acele gaze care nu mai lasa sa treaca dincolo de atmosfera caldura în exces de pe suprafata planetei, cum ar fi dioxidul de carbon.

Potrivit termenilor tratatului, lumea industrializata ar urma ca pâna în anul 2012 sa diminueze cu 5,2% nivelul actual al emisiilor de gaze, în baza unor cote stabilite individual.