Studiul Poluarii Produse de Statia de Tratare a Namolului, Solului si Apei in Comuna Oarja

Imagine preview
(7/10)

Acest referat descrie Studiul Poluarii Produse de Statia de Tratare a Namolului, Solului si Apei in Comuna Oarja.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 10 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Ecologie

Extras din document

Dezvoltarea societăţii şi efectele activităţilor din ce în ce mai diversificate ale acesteia, împreună cu implicaţiile lor asupra mediului, au generat de-a lungul timpului o atitudine diferită a oamenilor faţă de problema mediului înconjurător şi a protecţiei acestuia. Astfel că, percepţia (atât la nivel individual cât şi colectiv) oamenilor a evoluta de la un impact cu efecte minore asupra mediului (a cărui semnificaţie avea, înainte de 1900 mai mult valoare estetică şi economică generală) până la pericolul iminent de epuizare a resurselor naturale şi de alterare a factorilor de mediu la niveluri alarmante ce pun în pericol, în prezent, însăşi existenţa vieţii pe Pământ.

Evident, la toate acestea au contribuit revoluţia industrială, revoluţia din agricultură, din transporturi, urbanism, dar şi revoluţia din ştiinţele biologice. În urma revoluţiei industriale au crescut necesităţile tehnologice, industriale etc. efectele fiind:

-creşterea numărului fabricilor, uzinelor, platformelor industriale, ce a dus la ocuparea unor suprafeţe foarte mari, implicit la distrugerea peisajului natural

-intensificarea proceselor de producţie, ce a dus la un consum mai mare de resurse, afectând economia ecosistemelor, şi în acelaşi timp la generarea unor cantităţi din ce în ce mai mari de poluanţi,

Revoluţia în transporturi a dus la apariţia de noi tipuri de vehicule, într-un număr mai mare, cu efecte negative asupra mediului prin:

-scoaterea unor suprafeţe mari din circuitul agricol (pentru construirea de şosele)

-poluarea chimică a aerului cauzată de arderea combustibilului

-poluarea fizică a aerului prin utilizarea lor

-poluarea chimică a apei şi a solului, datorată igienizării vehiculelor.

Urbanizarea a dus la apariţia aglomerărilor umane, efectul fiind scoaterea din circuitul agricol a unor suprafeţe din ce în ce mai mari, şi la poluare fizică şi chimică a aerului, apei, solului.

Noţiunea de mediu se referă, în principiu, la tot ce înconjoară omul, respectiv mediul artificial şi mediul natural.

Mediul ambiant artificial cuprinde: mediul de cartier unde locuieşte omul, medium locului de muncă, mediul locului de odihnă, de recreere şi de refacere a capacităţii fizice şi intelectuale etc. unde omul îşi petrece o perioadă a timpului său.

Mediul ambiant natural se prezintă mult mai complex şi se referă la relief (terenurile) cu peisajele specifice, apele, pădurile, aerul, fauna, flora, microorganismele etc.

O definiţie cuprinzătoare s-ar putea enunţa astfel: mediul reprezintă ansamblul de condiţii şi elemente naturale ale Terrei ce cuprinde aerul, apa, solul şi subsolul, toate straturile atmosferei, toate materiile organice şi anorganice, fiinţele vii, sistemele naturale în interacţiune, ce cuprind toate elementele menţionate mai sus, inclusiv valorile istorice, culturale şi estetice rezultate.

Echilibrul ecologic reprezintă ansamblul stărilor şi interrelaţiilor dintre elementele componente ale unui ecosistem, ansamblu ce asigură menţinerea structurii, dinamica şi funcţionarea armonioasă a ecosistemului.

Poluarea reprezintă „introducerea directă sau indirectă, ca rezultat al unei activităţi antropice, de substanţe, vibraţii, căldură şi sau zgomot într-unul din factorii de mediu, care pot aduce prejudicii sănătăţii umane sau calităţii mediului, care pot dăuna bunurilor materiale ori pot cauza o deteriorare sau o utilizare a mediului sau o împiedicare a utilizării mediului în scop recreativ sau în alte scopuri legitime” (Monitorul Oficial, 2002).

Poluantul este orice substanţă, aflată în stare lichidă, solidă, gazoasă vapori energie (radiaţia electromagnetică, ionizantă, termicp, fonică sau vibraţii), care, introdusă în mediu, modifică echilibrul constituenţilor acestuia, al organismelor vii şi aduce daune bunurilor materiale.

Plecând de la definiţia enunţată şi de la respectarea unor principii foarte importante (care stau alături de standardele de mediu elaborate în scopul respectării politicii Uniunii Europene privind domeniul protecţiei mediului înconjurător), de tipul: „poluatorul plăteşte”, „răspunderea poluatorului pentru paguba produsă” etc., concluzia ce se poate desprinde este una singură şi anume aceea că poluarea nu poate fi decât de tip antropic.

După modul de manifestare a poluării, se cunosc patru tipuri de poluare: microbiologică, chimică, fizică şi psihică.

Protecţia mediului reprezintă totalitatea mijloacelor şi măsurilor întreprinse pentru păstrarea echilibrului ecologic, menţinerea şi ameliorarea factorilor naturali, prevenirea şi combaterea poluării şi dezvoltarea valorilor naturale.

Protecţia mediului se bazează pe descoperirea cauzelor şi evitarea lor, reducerea consecinţelor (efectelor) şi eliminarea lor într-o măsură cât mai mare în scopul dezvoltării armonioase a mediului, cu implicaţii directe asupra omului şi îmbunătăţirea condiţiilor cantitative şi calitative ale vieţii acestuia.

În domeniul protecţiei mediului se deosebesc 6 componente (compartimente) ale

ansamblului de activităţi specifice:

• componenta legislativă;

• componenta administrativ-instituţională;

• componenta educativ-informaţională;

• componenta economico-tehnologică;

• componenta socială;

• componenta de cooperare internaţională.

Se poate avansa de aici către noţiunea de strategie de protecţie a mediului, ce reprezintă totalitatea acţiunilor şi măsurilor destinate conservării resurselor naturale şi menţinerii calităţii factorilor de mediu la un nivel acceptabil. Această strategie nu poate fi eficientă decât în condiţiile menţinerii calităţii sănătăţii umane şi a calităţii tuturor valorilor specifice naturii.

Informaţii privind amplasarea Staţiei de tratare a nămolului, solului şi apei (comuna Oarja)

Teritoriul administrativ al comunei Oarja este situat în partea sud-estică a oraşului Piteşti.

Accesul în zonă se face din Autostrada A1 Bucureşti-Piteşti precum şi din drumurile judeţene care asigură accesul spre combinatul Arpechim.

Obiectivul este amplasat în partea de nord-vest a comunei Oarja, Judeţul Argeş, în imediata apropiere a rafinăriei Arpechim. Pentru amplasarea Staţiei de tratare a nămolului, solului şi apei a fost folosit un lot de pământ, cu o suprafaţă de 39 994m2.

Informaţii privind materiile prime şi substanţe sau preparate chimice

Pe amplasament sunt depozitate şi tratate mai multe tipuri de deşeuri periculoase (care nu sunt radioactive) şi nepericuloase. Aceste deşeuri vor fi reprezentate de nămol petrolier, sol contaminat şi apă contaminată.

Nămolul care urmează a fi tratat poate avea mai multe provenienţe. Nămolul obişnuit provine din bataluri vechi de deşeuri, staţii de tratare a apelor uzate, dragare, procese de producţie, etc.

Nămolul poate fi deşeu periculos sau nepericulos şi va conţine componente periculoase (care nu sunt radioactive) şi/sau vor avea putere calorică mare.

Solul care urmează a fi tratat poate avea mai multe provenienţe. Solul obişnuit provine din bataluri vechi de deşeuri, situri contaminate, procese de producţie, etc. Solul contaminat poate fi deşeu periculos sau nepericulos şi va conţine componente periculoase (care nu sunt radioactive) şi/sau vor avea putere calorică mare.

Apa care urmează a fi tratată poate avea mai multe provenienţe. Apa ce urmează a fi tratată provine din bataluri vechi de deşeuri, staţii de tratare a apelor uzate, procese de producţie, etc. Apa contaminată poate fi deşeu periculos sau nepericulos şi va conţine componente periculoase (care nu sunt radioactive) şi/sau vor avea putere calorică mare. Apa contaminată nu are un anume cod de deşeu, dar nivelul de contaminare poate determina dacă este deşeu periculos sau nepericulos. Cea mai mare cantitate de deşeuri este depozitată în bazinul de stocare temporară care are o capacitate de cca 10000m³. Acesta este construit conform prevederilor legale privind măsurile de impermeabilizare. Bazinul este necesar pentru a asigura o funcţionare continuă şi sigură a staţiei de tratare termică şi pentru a asigura o alimentare omogenă la instalaţia de tratare termică.

Fisiere in arhiva (1):

  • Studiul Poluarii Produse de Statia de Tratare a Namolului, Solului si Apei in Comuna Oarja.doc