Tehnologia informației în contextul dezvoltării durabile

INTRODUCERE

Actualitatea temei investigate. La etapa contemporană umanitatea simte nevoia de a căuta noi căi, noi metode de continuare a evoluţiei durabile. Modul de gîndire, perimat şi mediocru, nu ne poate ajuta la ieşirea din situaţia ce s-a creat în viaţa societăţii de astăzi. În această ordine de idei, una dintre condiţiile indispensabile depăşirii stereotipurilor constă în abordarea creatoare a problemelor, plasticitatea gîndirii, deci, se impun unele schimbări de ordin conceptual, însoţite de modificarea orientărilor valorificatorii, convingerilor şi idealurilor. Implementarea unei noi filosofii existenţiale a omenirii încearcă a selecta mijloace de constituire a unor astfel de sisteme sociale care ar asigura supravieţuirea civilizaţiei, a conştientiza şi cultiva variante alternative de ieşire din criză. Căile ce vor duce la salvare se cristalizează nu doar în procesul de globalizare, ci şi în umanizarea ştiinţei şi lărgirea procesului de informatizare a societăţii. În astfel de condiţii se va modifica şi structura conştiinţei sociale, se va ridica gradul de intelectualizare. Informatizarea constituie suportul activităţii intelectuale ale omului. Ea ajută la organizarea raţională şi intelectuală, necesară formării structurilor şi mecanismelor intelectului social, a cărui esenţă este determinată de conexiunile ce există în societate

CAPITOLUL I

Rolul factorului informaţional în supravieţuirea societăţii

contemporane

Supravieţuirea omenirii a devenit una dintre cele mai importante probleme ale contemporaneităţii. Un pas efectiv şi hotărît în rezolvarea acestei probleme îl constituie factorul informaţional al cărui oportunitate se manifestă în cadrul informatizării societăţii. Ea este legată de ridicarea nivelului de activitate al formaţiunilor sociale (întreprinderile, instituţiile, ramurile economiei etc.), de formarea relaţiilor informaţionale în diverse domenii cu ajutorul tehnicii de calcul. Sarcina sa nu se limitează numai la un proces de creare a mediului informaţional computerizat, ci include şi tendinţa spre o dezvoltare durabilă. Realizarea acestui scop este indispensabilă la formarea unei societăţi informaţionale.

Umanitatea se află într-un proces de transformare socială treptată, încadrarea în noi parametri a societăţii informaţionale, în baza factorului informaţional. Cu ajutorul informatizării, centrată pe tehnologia computerelor îmbinată cu tehnologia telecomunicaţiilor, va avea un impact benefic asupra societăţii umane, de cît a avut revoluţia industrială, care a început cu inventarea maşinii cu aburi. Momentul important constă în faptul că funcţia fundamentală a factorului informaţional este de a substitui şi amplifica activitatea intelectuală a omului şi a societăţii în întregime, în timp ce maşina cu aburi a substituit şi amplificat doar munca fizică.

Trecerea de la societatea tehnogenă la cea informaţională necesită o modificare atît materială, cît şi spirituală. Prin elaborarea strategiilor de supravieţuire va fi mai uşor să concepem gravitatea problemelor apărute şi să ne reorientăm. Avînd deja un model bine gîndit de activitate, realizarea ei va fi mai eficientă, dacă se vor intensifica conexiunile informaţionale, în baza cărora se va amplifica şi intelectul uman.

I.1. Informatizarea – imperativ al dezvoltării durabile

Cu toate că informaţia e prezentă în toate domeniile cunoaşterii ştiinţifice, prioritate are însemnătatea sa socială „conform nivelului de acaparare a acestei resurse unice depinde supravieţuirea şi dezvoltarea durabilă a civilizaţiei globale". Astfel, informaţia are importanţă substanţială şi este definită ca formă de reflectare ce se realizează în natură, în societate şi în tehnică. Preocuparea şi punerea în aplicare a transmiterii şi prelucrării informaţiei, după toate probabilităţile, vine din ziua cînd individul, pentru prima oară, a folosit cele mai simple unelte de muncă, obţinînd astfel dreptul de a se numi Homo Sapiens. Primele încercări de a crea limba şi scrisul, transmiterea comunicărilor la distanţă cu ajutorul semnalelor de lumină şi sonore, examinarea urmelor - toate acestea constituie exemple de exercitare a operaţiilor cu privire la păstrarea, transmiterea şi prelucrarea informaţiei. E altceva că mijloacele de posedare a informaţiei erau extrem de primitive, incomparabile cu cele actuale, însă fără o dezvoltare corespunzătoare a industriei tradiţionale şi crearea în baza ei a unei complexităţi a industriei informaţionale nu este reală trecerea la o etapă calitativ nouă în dezvoltarea civilizaţiei.