Abordarea Auditului

Imagine preview
(8/10)

Acest referat descrie Abordarea Auditului.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 21 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Economie

Extras din document

In procesul de fundamantare a deciziilor pe baza carora se realizeaza actul conducerii, orice administrator de activitati productive are interesul sa cunoasca, indetaliu si in orice moment, starea patrimoniului propriu, lucru care se poate fi realizat prin organizarea unui sistem de control intern care sa constate eventualele abateri in modul de gestionare a proceselor economice.

Chiar daca se presupune ca informatiile rezultate din controlul intern sunt reale si redau starea, la un moment dat, a patrimoniului agentului economic, pentru o mai mare credibilitate fata de parteneri, este necesar ca aceste informatii sa fie validate si de catre o alta autoritate, externa, independenta si echidistanta fata de cele doua entitati, emitentul si utilizatorul de informatii.

Astfel, se impune ca activitatea agentului economic sa fie controlata de catre o alta structura externa, alta decat sistemul de control intern, care sa dea posibilitatea oricarui partener si nu numai, de a accede, prin intermediul ei, la datele si informatiile privind starea patrimoniala a acestuia. Aceasta forma de control cunoscuta sub denumirea de audit financiar se realizeaza de catre profesionalist, independenti sau organizati in structuri distincte, ca persoane juridice.

Auditul reprezinta o examinare, de catre o persoana independenta, competenta, a fidelitatii reprezentarilor contabile si financiare apartinand unei anumite entitati economice. Auditul mai este definit ca o examinare profesionala a unor informatii in vederea exprimarii unei opinii responsabile si independente, prin raportarea acestora la un criteriu (standard).

Notiunea de audit a aparut la noi in tara dupa anii 1990, din dorinta de a conexa reglementarile romanesti privind econimia de piata la reglementarile similare pe plan international si european.

Astfel, a aparut auditul caliatatii si cel financiar. Auditul calitatii este exercitat de expertii in domeniul asigurarii, formati de Centrul National de Formare, Consultanta si Management pentru Asigurarea Calitatii.

Auditul financiar se defineste ca o examinare efectuata de un profesionist competent si independent, expert contabil, cenzor sau contabil autorizat, in vederea exprimarii unei opinii motivante, asupra:

- validatii si corectei aplicari a procedurilor financiar-contabile interne, stabilite de conducerea intreprinderii;

- imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute de intreprindere.

Conform International Federation of Accountants, auditul financiar constituie forma cea mai inalta de asigurare pe care o poate da un profesionist asupra unei informatii, in opozitie cu misiunea de examinare limitata care nu presupune decat o asigurare negativa.

Auditul financiar reprezinta un control independent al carui rezultat se consemneaza intr-un raport adresat agentului economic sau institutiei autoritatii care a mandatat auditorului sau a contractat cu acesta exercitarea aceste activitati.

Planul general de audit trebuie să cuprindă următoarele aspecte esenţiale:

- cunoaşterea activităţii clientului;

- sistemul contabil şi de control;

- riscul şi pragul de semnificaţie;

- natura, durata şi întinderea procedurilor si alte aspect.

Principalele obiective ale agentului economic pot sa rezultate in urma auditului financiar si anume:

- obtinerea unor avize si recomandari obiective privind evaluarea rezultatelor exploatarii si a respectarii politicii administratiei intreprinderii si asigurarea credibilitatii informatiilor;

- verificarea si certificarea bilatului contabil anual.

Riscurile auditului sunt constituite din posibiltatea ca un auditor sa exprime o opinie necorespunzatoare cu privire la bilantul contabil sau la o alata informatie financiara. Cel mai important risc pentru client si alti beneficiari este ca auditorul sa exprime o opinie fara rezerve in conditiile in care activitatea analaizata contine inexactitati semnificative.

In general sunt cunoscute doua tipuri de risc:

1. riscul potential este format din posibilitatea teoretica de aparitie susceptibila de a se produce daca are loc un eveniment care sa o impiedice sau sa ii detecteze cauza care l-a determinat in scopul corectarii erorilor pe care ar putea sa le genereze. Acest tip de risc este comun tuturor intreprinderilor.

2. riscul posibil este format din ansamblul evenimentelor potentiale pentru care intreprinderea nu a prevazut mijloacele de limitare a actiunii acestora. In cazul in care aceste mijloace nu sunt puse in aplicare, probabilitatea de producere a erorilor si cea de nedetectare a acestora ramane la un nivel semnificativ.

Pe parcursul executarii lucrarilor, auditorul incearca sa identifice riscurile posibile pentru a-si adapta controalele in vederea evaluarii incidentei erorilor asupra bilantului contabil sau a altor activitati financiar-contabile analizate.

Dupa modul de manifestare si sfera de actiune, riscurile se impart in mai multe categorii, astfel:

a) Riscuri generale legate de activitatea intreprinderii

In aceasta categorie sunt incluse riscurile care pot influenta ansamblul operatiilor intreprinderii. Fiecarei intreprinderi, in functie de sectorul de piata in care activeaza ca si de modul sau de organizare ii sunt proprii caracteristici care determinam intr-o masura mai mare sau mai mica, probabilitatea de concretizare a riscului potential. De aici rezulta necesitatea identificarii si analizei acelor caracteristici care le deosebesc de cele ale altor intreprinderi putand, astfel, aprecia riscurile generale. Pentru aceasta, el trebuie sa cerceteze urmatoarele informatii:

- Activitatea intreprinderii si sectorul din care face parte – pentru acestea el analizeaza:

- obiectul de activitatea al intreprinderii (comert, prestari de servicii etc.), pentru ca evaluarea elementelor patrimoniale se face diferit;

- daca intreprinderea face parte dintr-un sector in expansiune sau, dimpotriva, in declin, acestea implica niste riscuri de incetare a activitatii diferite;

- daca exista reglementari speciale ale sectorului (formarea preturilor, finantari, vanzari etc.)

- Organizarea si structura intreprinderii:

- daca intreprinderea este parte componenta a unu grup sau nu;

- daca activitatile se desfasoara intr-una sau in mai multe localitati;

- daca organigrama este bine stabilita sau responsabilitatile sunt defectuos programate;

Fisiere in arhiva (1):

  • Abordarea Auditului.doc

Alte informatii

Am prezentat referatul la Facultatea de Stiinte economice din Timisoara la master la sectia Audit, evaluare si reorganizarea intreprinderii.