Absorbtia Fondurilor Structurale de catre IMM-urile Romanesti

Imagine preview
(8/10)

Acest referat descrie Absorbtia Fondurilor Structurale de catre IMM-urile Romanesti.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 18 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Marchis Gabriela

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domenii: Economie, Finante

Cuprins

Absorbţia fondurilor structurale de către IMM-urile româneşti 2
1. Rezumat 2
2. Cuvinte cheie 2
3. Introducere 3
4. Stadiul cercetărilor efectuate în tematica investigată 4
5. Expunerea problemei 5
6. Concepte şi terminologie 6
7. Rezolvarea problemei 8
8. Analiza rezultatelor 9
9. Concluzii 13
10. Propuneri 14
11. Bibliografie 16

Extras din document

Absorbţia fondurilor structurale de către IMM-urile româneşti

1. Rezumat

La 31 mai 2010, gradul de absorbţie al fondurilor structurale în Romania era de numai 9,53%. S-au identificat numeroase cauze ale ritmului scăzut de absorbţie a fondurilor europene.

În 38,8% din IMM-uri se consideră că integrarea europeană reprezintă o oportunitate majoră pentru activităţile desfăşurate, 52,02% dintre întreprinzători apreciază aderarea ca fiind fără influenţă semnificativă, iar în 9,18% dintre firme este percepută ca ameninţare majoră. Se remarcă faptul că aderarea României la U.E. este percepută în general ca fiind fără influenţă majoră asupra activităţii IMM-urilor, în special datorită faptului că au trecut deja 3 ani de la aderare.

Cel mai important obstacol semnalat de IMM-uri este reprezentat de birocraţia excesivă şi instabilitatea reglementărilor şi a documentaţiei. Următoarele ostacole identificate au fost: informaţii insuficiente privind fondurile disponibile, fonduri proprii insuficiente pentru asigurarea cofinanţării, costul ridicat al creditelor şi garanţii insuficiente pentru acoperirea cofinanţării, criterii de eligibilitate nepermisive, lipsa de încredere în firmele de consultanţă, capacitate managerială (tehnică) de implementare redusă.

Dacă ne referim la stadiul în care se află IMM-urile în procesul de accesare a fondurilor structurale, observăm că numai 4,44% dintre acestea au depus un proiect sau sunt în faza de elaborare a proiectului, 15,02% sunt în stadiul de informare, 5,19% au contactat o firmă de consultanţă, un patronat etc. Numai 0,54% din firme au primit aprobarea pentru proiectul depus.

2. Cuvinte cheie

- Fonduri structurale şi fonduri de coeziune

- Accesare fonduri europene

- Rata de absorbţie a fondurilor europene

- Programe Operaţionale

3. Introducere

Contracararea efectelor crizei financiare internaţionale şi ale recesiunii economice impune acum, mai mult ca oricând, folosirea integrală a fondurilor europene alocate României. Aceste fonduri contribuie direct la stimularea cererii prin cofinanţarea investiţiilor şi la susţinerea dezvoltării agriculturii. Acţiunile întreprinse recent în acest sens sunt semnificative şi multe altele urmează.

Revenirea cât mai rapidă la creşterea economică şi realizarea de noi locuri de muncă depinde de sprijinul financiar masiv alocat ţării noastre de către UE. Se ştie că 19,7 miliarde euro sunt destinaţi creşterii competitivităţii firmelor şi economiei româneşti, dezvoltării infrastructurii de transport, îmbunătăţirii mediului, dezvoltării regionale şi a resurselor umane, iar 12,5 miliarde euro pentru agricultură şi dezvoltare rurală.

Fondurile structurale sunt acordate în virtutea criteriului de convergentă, criteriu ce prevedere eliminarea decalajelor existente între regiunile ţării, armonizarea cu standardele europene din punct de vedere economic şi social, îmbunatăţirea calităţii vieţii şi a naturii.

Aceste fonduri structurale pot fi accesate prin intermediul unor instrumente ce se numesc programe operaţionale, care la rândul lor conţin o serie de subprograme ce prevăd un număr mare de activităţi ce pot fi finanţate cu fonduri nerambursabile.

De la caz la caz, finanţările nerambursabile pot fi între 50%-100% din investiţia necesară pentru activitatea respectivă, diferenţa fiind contribuţia beneficiarului. Fondurile nerambursabile se alocă doar în urma unei documentaţii ce trebuie depusă la Autoritatea desemnată şi trebuie să respecte în totalitate, fără nici o excepţie, documentaţia standard elaborată.

Programele Operaţionale sunt structurate astfel încât alocările anuale tind să crească în decursul perioadei 2007-2013. În toate cazurile, cu posibila excepţie a POS CCE (Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice), această tendinţă a condus la programe „încărcate” spre sfârşitul perioadei de programare . Interviurile derulate în timpul evaluării au arătat că această planificare a accesului la fondurile alocate a fost gândită încă de la început, parţial datorită dorinţei factorilor de decizie de a reasigura beneficiarii că va exista în permanenţă acces la sprijin. Însă consecinţa acestui fapt este aceea că trebuie solicitat şi procesat un volum foarte mare de intervenţii în ultimii ani de derulare a CSNR. Aceasta poate conduce la o „aglomerare” a aprobărilor în perioada 2012-2013 şi a plăţilor în anii 2013-15, ceea ce, din perspectiva actuală, poate exercita o puternică presiune asupra capacitǎţii de co-finanţare naţională, într-o perioadă de stabilitate economică incertă.

În contextul menţinerii relevanţei strategiei de ansamblu privind implementarea în România a fondurilor structurale şi de coeziune, prioritatea absolută pentru Guvernul României o reprezintă perfecţionarea sistemului de accesare şi implementare în scopul accelerării absorbţiei fondurilor, pentru a asigura o infuzie rapidă de capital în economie în vederea diminuării efectelor crizei economice, a facilita realizarea unor investiţii esenţiale la nivel naţional, regional şi local, precum şi a evita dezangajări automate ale sumelor alocate României.

Studiul de faţă îşi propune să analizeze motivele pentru care România a reuşit pană acum să acceseze doar o mică parte din Fondurile Europene destinate dezvoltării diverselor sectoare ale unei economii şi aşa defectuoase şi să propună câteva soluţii pentru impasul în care se află momentan România în acest domeniu. Pentru aceasta vom urmări în special publicaţiile din acest domeniu de până acum dar şi percepţia generală a românilor referitor la fondurile europene.

Fisiere in arhiva (1):

  • Absorbtia Fondurilor Structurale de catre IMM-urile Romanesti.doc