Adam Smith

I. Viata lui Adam Smith.

Adam Smith a fost un economist politic si un filosof scotian. Fiu al familiei unui functionar scotianc data exacta a nasterii sale nu este cunoscuta, el a fost totusi botezat la 5 iunie 1723 la Kirkcaldy (Grafschaft Fife, Scotia).Tatal lui Adam Smith , un vames, a murit înainte de nasterea sa; mama lui, fiica unui bogat proprietar de terenuri,s-a dedicat cu multa grija educatiei copilului bolnavicios.

Adam Smith si-a început studiile la vârsta de 14 ani, din anul 1737 si pâna în 1740 la Universitatea din Glasgow, unde a luat parte la cursurile profesorului de filozofie morala Francis Hutcheson.

Între 1740 si 1746 a studiat filosofia la Colegiul Balliol din Oxford.

În 1746 Adam Smith s-a întors la Kirkcaldy.S-a straduit sa îsi gaseasca o pozitie la Universitate, dar nu a reusit.Datorita bunelor relatii ale mamei sale a primit oferta de a tine un curs public de literatura la Universitatea din Edinburgh în perioada 1748-1749.

În anul 1751, la vârsta de numai 27 de ani, Adam Smith era profesor de logica la Universitatea din Glasgow.Un an mai târziu devine profesor de filozofie morala substituindu-l pe F. Hutchinson la catedra de Filozofie Morala; post pentru care era si mai bine platit.Studentii lui aveau vârste cuprinse între 14 si 16 ani.limba de predare era latina, Adam Smith a fost însa un pionier al predarii în limba engleza.În aceasta perioada s-a împrietenit si cu David Hume.

Dobândeste postul de perceptor al fiului ducelui de Buccleugh cu care începe o calatorie de mai bine de doi ani pe continentul european ce îi permite sa-i cunoasca pe F. Quesnay si R.J. Turgot.

În anul 1768 obtine postul de Comisar al Vamilor din Edinburg, post pe care îl va ocupa întreaga sa viata si care nu parea a fi în contradictie cu spiritul sau liberschimbist.

Adam Smith, parintele stiintei economice, n-a mai trait sa se poata bucuta de succesul prietenului sau, James Watt care a inventat masina cu aburi.Smith a mirut în anul 1790, ca functionar vamal.Pe patul de moarte el a cerut ca cele 16 volume de manuscris sa fie distruse.Aceasta dorinta i-a fost îndeplinita.Gestul a fost interpretat de rauvoitori ca o încercare de a ascunde urmele eventualelor compilari.

II. Opera lui Adam Smith.

Adam Smith a fost initial interesat de etica.În cartea 3Teoria sentimentelor morale3 se gaseste baza filosofiei sale literale si definitia ordinii naturale a societatii.

În 1776 are loc publicarea cartii de capatâi a lui Adam Smith 3Avutia Natiunilor3 , considerata origine economiei ca stiinta.Aceasta lucrare a fost una dintre primele încercari de a studia dezvoltarea istorica a industriei si comertului în Europa. Aceasta lucrare a ajutat la crearea economiei ca disciplina academica moderna si a furnizat una dintre cele mai bune argumentari intelectuale pentru comertul liber si capitalism.

În opera lui Adam Smith se detecteaza influenta prietenului sau personal David Hume si R. Cantillon.Acestea au fost cuvintele parintelui economiei:

3Este pentru propriul sau profit ca omul sa-si angajeze capitalul în sprijinul industriei; astfel, întotdeauna va face un efort sa-l foloseasca în industrie al carui produs tinde sa fie de mai mare valoare sau sa-l schimbe pentru o cât mai mare cantitate posibila de bani sau de alte bunuri … În aceasta consta, ca de altfel si în multe alte cazuri, conduse de o mâna invizibila pentru a atinge scopul ce nu facea parte din intentia sa.Si nici pentru societate nu este cel mai rau ca acest lucru sa se întâmple. În cautarea propriului sau interes, omul adeseori îl favorizeaza pe cel al societatii decât atunci când vrea într-adevar sa o faca.3 (Adam Smith, 3Avutia Natiunilor3 , Volumul IV, Cap. 2.)

Lucrarea lui Adam Smith este împartita în cinci carti dintre care primele doua pun accentul pe teoria economica, iar ultimele trei pe aspectele normative pe care le implica acestea, inclusiv comparatii de istorie economica si a doctrinelor economice.

Ideea centrala a lucrari, redata si în titlul ei, o constituie definirea notiunii de avutie a natiunilor si analiza factorilor sau a fortelor productive care permit sporirea ei.

Adam Smith nu mai limiteaza originea avutiei la agricultura, cum au facut fiziocratii, ci generalizeaza posibilitatea obtinerii si sporirii avutiei la toate ramurile productiei sociale, largind considerabil orizontul activitatii economice creatoare si eficiente.