Adam Smith

Repere biografice:

Adam Smith s-a nascut in Kirkcaldy,un port scotian linistit unde tatal sau era controlor vamal.Viata lui Smith,ca si lumea economica pe care a imaginat-o,a fost plina de ordine si armonie. Se pare ca nimic dramatic s-au teribil nu i s-a intamplat vreodata. Din cat se stie nu a nutrit nici o pasiune ardenta pentru vreo femeie si nu a trait nici o poveste de dragoste .A suferit doar de o afectiune nervoasa care ii facea capul sa tremure.Si era incredibil de distrat ,capabil sa puna felii de paine cu unt in loc de frunze de ceai in ceainic pentru ca apoi sa deplanga calitatea ceaiului .Intr-o zi , pe cand ii arata lui Charles Townshend (1725-1767) privelistile din jurul orasului Glasgow ,Smith i-a propus vizita unei mari tabacari,unde, distrat ca de obicei a cazut direct in groapa cu tanin.

Dar Adam Smith a fost si extrem de inzestrat.A studiat literatura greaca si latina la Oxford,iar la intoarcerea in Scotia,a fost preocupat de filosofia morala la Universitatea din Glasgow.In secolul al XVIII-lea, filosofia morala includea teologia,etica,jurisprudenta si economia politica. Astfel stiinta economica pe care a conceput-o Smith avea o fundamentaremult mai larga decat in zilele noastre.Cursurile de etica ale lui Smith,tinute in perioada in care a fost profesor de filozofie morala la Glasgow,au devenit prima sa carte,The Theory of Moral Sentiments

(Teoria sentimentelor morale)(1759),care i-a conferit o recunoastere imediata.Capodopera sa The Wealth of Nations (Avutia natiunilor)a aparut in anul 1776.Aceasta lucrare remarcabila constituie prima si pana acum singura paradigma completa a stiintei economice.Ea a devenit de asemenea o forta extrem de importanta care a contribuit la schimbarea politicii economice engleze.

Climatul epocii lui Adam Smith

Cartea ”Avutia natiunilor” (1776)a lui Adam Smith ca multe alte mari lucrari,reprezinta produsul epocii sale.In ultimul sfert al veacului al XVIII-lea,scena engleza a afecerilor era deja dominata de intreprinzatorul capitalist care angaja munca salariata.Agricultura detinea inca rolul preponderent in economie,dar pasii inainte facuti in domeniul tehnicii,in special in industria textila si metalurgica aveau sa constituie in ceea ce numim Revolutia industriala.Anglia trecuse prin perioada sa de protectionism extrem si

comertul exterior facea mari progrese pe masura ce uriasele companii comerciale isi pierdeau privilegiile acordate de stat.Cu toate acestea ,restrictiile si reglementarile erau inca numeroase si impovaratoare,in special cu coloniile,iar momentul dizidentei fata de aceste practici venice.Lucrarea ”Avutia natiunilor” reprezinta,inainte de toate,un atac la adresa principiilor si practicilor mercantiliste.

”Avutia natiunilor” nu constituie.asa cum s-a afirmat uneori in mod eronat,o pledoarie in favoarea extinderii industrializarii si a promovarii intereselor oamenilor de afaceri.Dimpotriva,Smith isi indreapta unele din cele mai virulente critici impotriva manufacturierilor si comerciantilor, rezervandu-si simpatia pentru muncitori elogiind agricultura.Trebuie de asemenea sa ne reamintim ca Revolutia industriala se afla pe atunci doar in faza sa embrionara. Industriile lanii si inului, care se numarau printre cele mai importante, erau inca organizate in unitati familiale si nu in fabrici. Anglia epocii lui Smith era in primul rand comerciala si agricola, mai degraba decat industriala. Dar nu e mai putin adevarat ca doar cateva decade mai lipseau pana la Revolutia industriala propriu-zisa.

Epoca lui Smith este de asemenea marcata de profunde schimbari ale relatiilor sociale si politice.Ideile liberalismului politic se vehiculau in Anglia inainte ca Revolutia franceza sa-si sune apelul de libertate.In acest cadru, teoria economica se imbogateste si ea cu noi concepte si isi largeste aria de cercetare.Lucrarea lui Cantillon ”Essai sur la nature du commerce en general”(1755)si cea a lui Sir James Steuart ”Inquiry into the Principles of Political Economy”(2 volume,1767) au constituit un serios efort in directia studiului sistematic al functionarii economiei.Wiliam Petty(1623-1687) formulase cu succes problema valorii,care avea sa devina punctul focal al teoriei clasice. Se inregistrau de asemenea progrese in intelegerea naturii banilor, a determinarii dobanzii si a importantei si avantajelor comertului liber.Dar in ciuda reusitei unora dintre aceste eforturi de pionierat, cercetarea economica era departe de a fi una sistematica. Este marele merit a lui Smith