Analiza Comparativă a TVA-ului în Două State Europene

1. Scurte consideratii

Pentru a-si desfasura activitatile, fiecare stat are nevoie de venituri pe care si le asigura din impozite prelevate atât de la persoane fizice cât si juridice. Dupa trasaturile de fond si forma, impozitele se impart în impozite directe si impozite indirecte.

Impozitele indirecte se percep cu prilejul vânzarii unor bunuri si prestarii de servicii, importului si exportului etc. Printre cele mai importante impozite indirecte este taxa pe valoarea adaugata.

Am ales paralela între nivelul TVA-ului din cele doua state Europene: Bulgaria respectiv Ungaria deoarece aceste tari sunt reprezentative pentru contrastul creat în urma aderarii uneia la Uniunea Europeana (Ungaria) si eforturile facute de Bulgaria pentru a se alinia la nivelul statelor vest europene.

Chiar în situatia în care Ungaria a aderat de 2 ani la UE se observa în continuare unele deficiente în domenii de interes major, chiar si în domeniul fiscalitatii specifice tarilor în curs de aderare care încearca sa-si adapteze sistemul fiscal la cerintele Aquis-ului comunitar. Regulile, directivele si cazuistica acestuia si-au extins aria având un impact semnificativ asupra domeniului de activitate a impozitarii indirecte.

Bulgaria este un stat semnificativ pentru aceasta comparatie deoarece face parte din valul de aderare în care se afla si România, facându-se în acest sens o facila analogie între acestea în raport cu Ungaria în ceea ce priveste adaptarea sistemului fiscal la rigorile Uniunii Europene.

2. Istoric

Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect, aparut relativ de curând în peisajul sistemelor fiscale din diferite state. Acest impozit are o arie de raspândire destul de larga la nivelul globului. Pe parcursul timpului, de la aparitia acestuia în Franta în anul 1954, tot mai multe state au manifestat interes pentru

introducerea lui în sistemul fiscal propriu.

La baza aparitiei taxei pe valoarea adaugata sta impozitul pe circulatia marfurilor. Trecerea la taxa pe valoarea adaugata a facut posibila evitarea impozitarii în cascada a circulatiei marfurilor. Prin impozitarea în cascada, care era caracteristica impozitului pe circulatia marfurilor, avea loc o impunere a unei materii impozabile care continea impozitul pe circulatia marfurilor datorat anterior, ajungându-se astfel la a calcula impozitul aferent unui venit impozabil in cadrul caruia era cuprins impozitul datorat anterior.

Dupa cum am mai mentionat, taxa pe valoarea adaugata a aparut pentru prima oara în Franta în anul 1954, în sfera de actiune a acesteia fiind incluse serviciile si comertul cu ridicata. Ulterior, sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata a fost extinsa si asupra altor activitati, în special asupra comertului cu amanuntul (generalizarea taxei pe valoarea adaugata având loc în Franta în ianuarie 1968).

Concomitent cu Franta si alte state ale lumii au introdus taxa pe valoarea adaugata, iar în Uniunea Europeana organele de decizie au declarat acest impozit ca impozit general pentru state, mergand ulterior pe linia armonizarii legislatiei tarilor comunitare. O cota prelevata din taxa pe valoarea adaugata colectata de statele Uniunii Europene constituie un venit al bugetului Uniunii.

Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect deoarece se aplica pe fiecare stadiu al circuitului economic al produsului final, asupra valorii adaugate realizata de producatori, inclusiv asupra distributiei catre consumatorul final.