Analiza conturilor de economii și depozite

Capitolul 1. Aspecte generale privind conturile de economii şi depozite

Potrivit reglementărilor în vigoare, într-o economie de piaţă, orice persoană fizică sau juridică, are posibilitatea să-şi deschidă un cont sau mai multe la oricare dintre băncile existente în cadrul sistemului bancar.

1.1 Conturilor de economii şi depozite

- Concept şi caracteristici-

Atât conturile de economii, cât şi depozitele sunt conturi bancare şi produse de economisire adresate clienţilor de retail.

Un cont bancar este:

- O reflectare a operaţiunilor efectuate de către clienţi, formând un tabel sinoptic al creanţelor şi datoriilor; fiind principalul instrument de realizare a evidenţei contabile.

- Un aranjament de depunere şi păstrare a banilor într-o bancă, o convenţie între bancă şi titularul contului, urmate de anumite drepturi şi obligaţii reciproce. Contul curent sau depozitul la vedere poate fi nepurtător de dobândă sau purtător de dobândă foarte mică şi oferă clientului posibilitatea retragerii sumelor în orice moment;În schimb, în conturile de depozit la termen şi de economii sumele depuse sunt întotdeauna purtătoare de dobândă.

- Un instrument de exprimare a plăţilor şi încasărilor , toate mişcările de plată sau încasări sunt consemnate în cont. Efectuarea de plăţi duce la debitarea contului titularului, iar încasarea creanţelor înseamnă creditarea contului titularului.

- O formă de garantare bancară, o garanţie a împlinirii unor obligaţii, acordate şi exprimate de regulă în alte conturi cu soldul debitor.

Conturile de depozite sau depozitele bancare sunt conturi bancare caracterizate prin faptul că titularul de cont primeşte o bonificaţie sub formă de dobândă, au valabilitate limitată de termenul pentru care sunt constituite şi nu pot fi făcute plăţi sau încasări pe durata existenţei lor.

Constituirea şi utilizarea depozitelor bancare este principala funcţie a băncilor, acestea reprezintă principala formă de mobilizare a capitalurilor şi economiilor temporar disponibile.

Depozitul reprezintă o anumită sumă de bani depusă la instituţiile bancare, cu condiţiile să fie returnată în totalitate, cu sau fără dobândă la cerere sau la termenul stabilit; şi să nu se refere la transmiterea de proprietăţi, la furnizarea de servicii sau acordarea de garanţii .

În funcţie de perioada pentru care sunt constituite pot fi depozite la vedere şi depozite la termen.

Depozitul la vedere reprezintă o formă de economisire pe termen scurt, soldul contului poate fi retras în orice moment, fără preaviz, iar în lipsa unei scadenţe definite, durata constituirii depozitului depinde de nevoile titularului.

Depozitul la termen reprezintă o formă de economisire pe termen lung, un sold depus de către titular şi blocat la dispoziţia băncii până la scadenţa stabilită în contract, în momentul constituirii depozitului. În cazul în care titularul desfiinţează depozitul înainte de termen, aceste va fi penalizat prin scăderea nivelului dobânzii sau prin încasarea unui comision de desfiinţare sau prin nebonificarea soldului din depozit.

În momentul deschiderii unui depozit bancar la termen este necesară o sumă minimă de bani ce se depune în contul depozitului, sumă ce diferă în general de la o instituţie bancară la alta. În cadrul acestui tip de depozit se depune soldul pentru o anumită perioadă definită de timp numită maturitatea a depozitului, pentru care instituţia bancară plăteşte o dobândă. Depozitele la termen pot fi cu dobândă fixă sau variabilă, primul tip de dobândă are o valoare constantă pe întreaga perioadă a depozitului, iar cel de al doilea tip de dobândă se poate modifica în orice moment, poate creşte sau scade. Depozitele pot fi atât în monedă naţională, cât şi în valută, în funcţie de cerinţa titularului.

Depozitele şi dobânda aferentă acestora se pot stabili pe diferite perioade,cum ar fi:

- pot fi depozite cu maturităţi fixe, de regulă multiplu de 30 de zile, perioadă în care suma de bani nu poate fi folosită de către titular, iar dobânda se poate depune în fiecare lună în cont sau la sfârşitul perioadei;

- pot fi depozite cu capitalizarea dobânzii la scadenţă sau fără capitalizarea dobânzii la scadenţă;

- pot fi depozite cu perioade fixe atipice , care nu sunt multiplu de 30 de zile, pot fi depozite de 45 de zile, depozite de 111 zile, depozite de 210 zile;

- pot fi depozite deschise la cererea titularului, care să reprezinte o garanţie pentru instituţia bancară în cazul contractării unui credit, acestea purtând denumirea de depozite colaterale, şi sunt blocate pe durata creditului contractat;

În afara dobânzii trebuie luate în calcul şi posibilele comisioanele sau penalităţi ce pot interveni. În cazul anumitor depozite se poate solicita de către instituţia bancară şi deschiderea unui cont curent, astfel pot apărea comisioanele de deschidere cont curent, comisioanele de administrare cont, comisioane de retragere numerar din contul curent, ş.a.

La maturitatea sau la scadenţa depozitului se poate opta pentru închierea depozitului cu preluarea sumei de bani investită iniţial plus dobânda aferentă, sau la prelungirea depozitului, în funcţie de cerinţele titularului.