Analiza costurilor de producție dintr-o întreprindere

Reducerea absoluta si relativa a costurilor de productie, de principiu poate fi conceputa numai acolo unde exista rezerve in acest sens. Teoretic, in orice intreprindere exista asemenea rezerve, determinate de progresul continuu al factorilor de productie, de aplicarea in practica a rezultatelor cercetarilor stiintifice.Conducerea prin costuri, implica stabilirea unor costuri cosiderate normale, care constituie criteriul permanent de comparatie a comportamentului deferitelor categorii de cheltuieli.

Costurile normale reprezinta acele costuri care asigura un profit net anual echivalent dobanzii aferente capitalului propriu. In legatura cu aceasta problema in literatura de specialitate se dau anumite marimi, ca de exemplu 12% din capitalul propriu.

Important este ca in fiecare inteprindere sa existe un program(plan) al costurilor care sa fie in permanenta adaptat conditiilor concrete ale momentului, constituind baza de raportare pentru realizarile fiecarei perioade.

In abordarea problematicii costurilor, a fiecarei categorii de cheltuieli, trebuie sa se porneasca de la functiile pe care acestea le au in buna functionare a firmei. Orice supra sau subdimensiune creeaza disfunctionalitati. Ca atare, a economisi nu intotdeauna inseamna a nu cheltui sau a nu consuma, ceea ce este foarte simplu, ci trebuie pusa problema si in felul urmator: cat se pierde daca nu se cheltuie 1 leu in plus.

Asemenea aspecte sunt elemente importante ale conducerii micro sau macroeconomice prin intermediul parghiilor economico-financiare.

In ceea ce priveste activitatea practica de analiza a cheltuielilor, aceasta trebuie sa fie prin excelenta o componenta majora a managementului intern al firmei care sa asigure realizarea unor costuri competitive. Modalitatile de organizarea si de realizare a muncii, de analiza a problematicii abordate, sunt diferite in raport de scop si subiectul care o realizeaza.

Realizarea unui venit, si respectiv, profit implica efectuarea de cheltuieli (dupa natura lor) si se grupeaza in: cheltuieli de exploatare, care cuprind categoriile de consumuri privind realizarea obiectului de activitate si cele aferente acestora; cheltuielile financiare, care include pierderi de creante legate de participantii, din vanzarea titlurilor de plasament, dobanzi, etc; cheltuieli exceptionale, care nu sunt legate de activitatea curenta, normala, se refera la despagubiri, amenzi, penalitati, donatii, subventii.