Analiza economică a Maltei

ŢARĂ

Denumire oficială: Republica Malta

Localizare geografică: Europa de Sud-Est: între 35°48´ şi 36° lat. N şi 14°10´ şi 14°35´ long. E

Suprafaţă: 316km²

Capitală: Valetta

Climă: Climat mediteraneean; 19,8°C/663 mm

POPULAŢIE

Număr de locuitori: 407 000

Religie: Romano- catolică

Limbi vorbite: Malteză şi engleză ( ambele limbi oficiale), italiană

POLITICĂ

Regim politic: Republică parlamentară cu 65 de membrii aleşi pe 5 ani

Şef de stat: Preşedinte

Legislativ: Cameră unicamerală a deputaţilor

Organizare administrativă: 3 regiuni, 68 districte

ECONOMIE

Produs intern brut: 4,0 mld. $

Produs naţional brut: 13 160 $

NAŢIUNE INSULARĂ SUB SOARELE NORD AFRICAN

Este puţin probabil ca o altă naţiune să fi fost condusă şi formată de atât de multe puteri precum regatul insular al Maltei. Pentru cuceritori, atracţia marilor insule deşertice şi stâncoase nu a fost reprezentată de pământuri fertile sau resurse minerale bogate, cât de favorabila poziţie strategică între Sicilia, la nord şi coasta nord-africană în cel mai îngust punct al Mediteranei.

Figure 1-Capitala Valetta, acum declarată de UNESCO Patrimoniu Cultural Mondial, a fost reconstruită de cavalerii ioaniţi într-o impozantă citadelă

GEOGRAFIE

Fundaţia Maltei o reprezintă piatra de calcar depusă pe platfomra Europei, a micii insule Gozo şi a insuliţei Comino. Partea de est a Maltei este mult mai plană decât partea de sud-est care prezintă un platou cu calcar Rabat Dingli ce se ridică până la 200m.

Vegetaţia Maltei este reprezentată numai de pante tipice de garigă, precum lămâiţa, lavanda şi rozmarinul. Din pădurile insulare nu a mai rămas nimic, întrucât fenicienii au tăiat stejarii mereu verzi, iar romanii au tăiat toate plantaţiile de ienuperi şi de duzi.

În ceea ce priveşte cilma, acest teritoriu are un climat mediteraneean reprezentat de verile uscate şi călduroase şi iernile blânde şi ploioase.

Precipitaţiile sunt în jur de 500mm/m², însă nevoia de apă pentru asigurarea irigaţiilor din industria fermieră şi pentru locuitori şi vizitatori depăşeşte sursa naturală. Astăzi, mai mult de jumătate din apa potabilă de pe insulă este generată de instalaţii de desalinizare.

POPULAŢIE

Limba locuitorilor insulei este malteza, deşi nu a fost întotdeauna astfel. În cei 120 de ani de prezenţă (970-1090), arabii s-au aşezat în aceste insule nepopulate şi au implementat propria limbă.

Următorii cuceritori nu ai izgonit populaţia vorbitoare de arabă, astfel s-au păstrat rămăşiţe din limba acestora. Noi colonişti au venit pe insulă din Spania, Sicilia şi Grecia. Clasa conducătoare a cuceritorilor vorbeşte o serie de limbi diferite, în funcţie de rădăcinile lor, dar majoritatea populaţiei şi-a îmbogăţit malteza cu anumite cuvinte împrumutate din limbile romanice ale vecinilor din nord. Termeni englezi au fost adoptaţi mai târziu şi de abia acum 100 de ani s-au adoptat literele romane în scrierea malteză. Astfel, malteza şi engleza au fost limbile oficiale din 1934.

Maltezii nu au avut o conştiinţă naşională puternică, poate şi din cauza schimbărilor frecvente în conducere şi a dominaţiei culturale sau a cosmopolitismului locuitorilor insulei. În general, ceea ce îi uneşte este religia-peste 90% sunt romano-catolici. Punctele de atracţie în fiecare an sunt extravagante festivaluri religioase şi sărbătorile creştine.

ISTORIE ŞI POLITICĂ

Acum aproape 10 000 de ani, Malta a fost probabil populată de imigranţi din Asia Mică. În Epoca timpurie a Pietrei, colonişti din zona vestică mediteraneeană au ridicatr structuri megalitice în Europa între 4100 şi 2000 î. Hr. – temple şi morminte în Malta şi Gozo, care păstrează secrete şi astăzi. 1000 de ani mai târziu, insulele (denumite atunci Malet) au devenit un loc de refugiu pentru fenicieni (1000 î. Hr.) şi cartagineni (800 î.Hr.), de aici şi denumirea regatului insular- „malet”, „raiul sigur”.

Succesiv, insula a fost cucerită de romani, ostrogoţi, vandali, şi bizantini, apoi, în 870, au venit arabii care au transformat insulele într-un loc de comerţ cu sclavi.

În 1814, Malta a devenit colonie britanică şi, după deschiderea Canalului Suez (1869), a ajuns o bază importantă pentru rutele sigure pe mare.

Malta a devenit independentă din 1964 şi a devenit republică în 1974, iar în anul 2004 a devenit membră U.E.