Analiza SWOT a României

Pentru a se putea propune o strategie de relansare a turismului international al României este necesara o analiza a situatiei actuale a României, ca destinatie turistica internationala din perspectiva de marketing, pentru a putea identifica zonele de actiune si modalitatile de interventie.

Analiza SWOT reprezinta o sinteza a auditului de marketing care prezinta punctele forte si cele slabe ale organizatiei, precum si oportunitatile si amenintarile mediului extern. Se realizeaza astfel o lista a caracteristicilor pozitive si negative ale organizatiei analizate, care o diferentiaza de organizatiile concurente. În realizarea analizei SWOT, România trebuie privita ca o destinatie turistica unitara care detine atât puncte slabe, cât si puncte forte si care actioneaza pe o piata în miscare, beneficiind de oportunitati, dar lovindu-se si de amenintarile inerente unei piete imperfecte.

1. Puncte forte. Puncte slabe

Acestea tin în primul rând de capacitatea de organizare a tarii, de resursele de care dispune si sunt o caracteristica a mediului intern. Cea mai buna solutie de promovare este sustinerea punctelor forte si diminuarea punctelor slabe.

1.1 Puncte forte

Dupa o analiza a resurselor turistice românesti am decis ca principalele puncte tari sunt urmatoarele: potentialul natural, potentialul antropic, dezvoltarea si diversificarea capacitatii de cazare si alimentatie, posibilitatea de a crea noi produse turistice, potentialul balnear. Iata care sunt argumentele noastre în acest sens.

1.1.1 Potentialul natural

Diversitatea cadrului natural ofera premisele unei dezvoltari viitoare a turismului asigurând totodata si substratul pentru o varietate de forme de turism. Prin varietatea formelor de relief: munti, podisuri, litoral, câmpii, delta, România se situeaza printre cele mai frumoase si apreciate destinatii ale Europei.

Muntii Carpati reprezinta o componenta importanta a reliefului, acoperind circa 35% din teritoriul tarii. Chiar daca nu au altitudinile Alpilor, Carpatii au câteva particularitati care îi deosebesc de ceilalti munti ai Europei (Alpi, Pirinei, Tatra):

- diversitatea peisagistica – asociata structurilor geologice si alternantei tipurilor de relief: peisaje alpine (Fagaras, Retezat, Rodnei, Parâng), peisaje carstice (Aninei, Bihor-Vladeasa, Mehedinti, Cernei), abrupturi calcaroase (Piatra Craiului), chei si defilee (Bicazului, Oltetului, Turzii, Oltului, Jiului, Dunarii);

- accesibilitate – datorita pozitiei centrale, configuratiei, numeroaselor vai si defilee, dar si datorita altitudinii mai reduse;

- potentialul speologic bogat: peste 10.000 de pesteri (care situeaza România pe locul 3 în Europa), dintre care unele au o valoare stiintifica exceptionala;

- complexitate – varietatea formelor de relief, o bogata retea hidrografica, fond cinegetic, domeniu schiabil, asezari umane.

Zona dealurilor subcarpatice si a podisurilor este deosebit de interesanta prin bogatia si varietatea resurselor balneare. În România exista factori naturali de cura, de o mare diversitate (ape minerale si termale, lacuri terapeutice, namoluri terapeutice, emanatii de gaze terapeutice de tipul mofetelor, saline, aeroionizarea predominant negativa), în peste 200 de localitati, situând România pe unul din primele locuri în Europa.

Zona de câmpie nu prezinta resurse deosebite, dar se poate folosi în interes turistic prin arealul forestier, fondul cinegetic si piscicol si prin resursele balneare (lacuri sarate, namoluri, ape minerale).

Litoralul (cu 245 km de plaja) se deosebeste de oferta altor tari printr-o serie de caracteristici:

- orientarea spre est si sud-est;

- coborârea în mare cu o panta lina;

- calitatea nisipului;

- latimea plajei.

Delta Dunarii reprezinta una dintre cele mai complexe zone turistice din România si una dintre marile atractii ale tarii datorita unicitatii ei în zona europeana. Cele mai importante atractii ale Deltei sunt:

- plajele întinse în zona litorala (Sulina, Petrisor);

- dunele de nisip (Caraorman, Saraturile);

- vegetatia de mare varietate (codrii de stejar-Letea, Carorman, zavoaie de pluta si salcii uriase, stufarisuri, specii rare), cuprinzând peste 1150 de specii de plante;

- fauna piscicola si ornitolgica (peste 300 de specii de pasari si circa 150 de specii de pesti);

- fond cinegetic si piscicol.

Hidrografia cuprinde o vasta retea de râuri, numeroase lacuri de diferite tipuri (glaciar, carstic, vulcanic, de baraj natural) si o mare varietate de ape subterane.

Clima contribuie prin valorile de temperatura, regimul eolian si pluviometric, gradul de nebulozitate la crearea ambiantei favorabile calatoriilor, dar constituie si un motiv special de deplasare prin calitatea de factor de cura (climat excitant-solicitant în zonele de litoral, sedativ în zonele de deal si podis, tonic-stimulent în zonele montane).

Vegetatia constituie componenta esentiala pentru cercetarea stiintifica si pentru organizarea de parcuri naturale ca destinatii de vacanta. Trebuie totodata mentionate si plantele medicinale care constituie un factor natural de cura (fitoterapia) foarte apreciat.

Fauna – România dispune de circa 3600 de specii, dintre care unele au o însemnatate cinegetica deosebita (ursul brun, cerbul, râsul, cocosul de munte, rata salbatica). Bogatia faunei si fondul cinegetic deosebit prezinta interes pentru turismul de vânatoare si pescuit sportiv, dar si pentru turismul stiintific.