Analiza - Zece Mii de Culturi, O Singura Civilizatie

Imagine preview
(8/10)

Acest referat descrie Analiza - Zece Mii de Culturi, O Singura Civilizatie.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier ppt de 75 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Economie

Extras din document

Despre autor !

Mircea Maliţa (n. 20 februarie 1927, Oradea) este un matematician, eseist, academician, diplomat (ambasador în SUA şi director al Bibliotecii române din New York), ministru de externe, profesor universitar român. A fost preşedinte al UNSR (Uniunea Naţională a Studentilor din România), organizaţie de masă a Partidului Comunist, până la reunirea tuturor organizaţiilor de tineret în UTM.

A fost director al Bibliotecii Academiei între 1950-1955, adjunct al ministrului Afacerilor Externe, ministru al Învãţãmântului (1970-1972), ambasador în Elveţia (1980- 1982), iar apoi în SUA (pânã în 1985).

Lucrări publicate

În domeniul matematicii

Programarea pătratică (1968) - în colaborare

Matematica organizării (1971, tradusă în limba engleză în 1974) - în colaborare

Programarea neliniară (1972) - în colaborare

Modele matematice ales sistemului educaţional (1972) - în colaborare

Triade (1973)

Asupra schemelor cu diferenţe finite terate - în colaborare

În domeniul ştiinţelor politice

Pagini din trecutul diplomaţiei româneşti (1966) - în colaborare

Diplomaţia. Şcoli şi institutţii (1970)

Diplomatie roumaine (în franceză engleză şi rusă, 1970)

Teoria şi practica negocierilor (1972)

Jocuri pe scena lumii (2007)

Tablouri din războiul rece (2007)

Între război şi pace (2007)

În domeniul cercetărilor prospective

Cronica anului 2000 (1969, tradusă în germană, polonă, slovacă, ungară şi spaniolă)

Aurul cenuşiu (3 vol.)

Eseuri

Repere (1967)

Sfinxul (1969)

Pietre vii (1973)

Idol şi iederea (1977)

Idei în mers (vol. I - 1975, vol. II - 1981)

No limits to learning. Bridging the Human Gap (1979) - în colaborare

Capitolul I INTRODUCERE: GLOBALISMUL CIVILIZAŢIEI ŞI VARIETATEA CULTURILOR

Schimbarea globală şi fragmentarea

Autorul numeşte globalizarea “strângerea planetei în năframe şi năvoduri”, iar de egală intensitate prezintă procesul opus globalizării, atomizarea.

Culturile sunt prin definiţie exclusive şi subliniază diferenţa. Ele nutresc sentimentul identităţii şi nu există cultură cu majusculă, ci numai culturi diverse, variate, totdeauna la plural.

Civilizaţia a fost construită pe cunoştinţe, technici şi proceduri de aplicaţie universală. Civilizaţia există la singular, este scrisă cu majusculă şi este modul de a produce avuţie care este putere.

Funcţiile lor sunt diferite: - culturile ne spun cine suntem şi ce putem să dăm vieţii

- civilizaţia ne fereşte de foame, boli, ne adăposteşte într- un habitat prielnic şi poate produce bunăstare.

Aroganţă şi hybris: scientism, culturalism

În ce constă aroganţa acestei revoluţii a culturilor? În negarea ei integrală... Culturile se lasă reprezentate de un curent pe care autorul îl numeşte culturalism în opoziţie cu scientismul şi pentru care adevărul dispare, devenind credinţă cu grad înalt de consens. De aici reiese faptul cum credinţa îşi subsumează raţiunea dizolvând-o, pe când culturile încearcă să absoarbă civilizaţia denigrând-o.

Marile experienţe

Se referă la secolul XX când încercările de a crea civilizaţie pe cultură, în speţă ideologiile, au eşuat.Dar constructorii civilizaţiei nu şi-au pierdut identitatea culturală.

astefel că cercetând terenul acestei construcţii se va găsi fundamentul civilizaţiei reprezentat prin: cărbune şi oţel, pieţe comune, circulaţia de capitaluri, bunuri, servicii, persoane.

Rezonanţa culturilor cu civilizaţia

Aici polaritatea nu înseamnă opoziţie ci implică complementaritate, consonanţă, articulare.

Între culturi şi civilizaţie pot fi momente de tensiune şi criză, dar şi faze de consonanţă în care ele se potenţează reciproc.

Abordarea interdisciplinară

Tema abordată ( culturile şi civilizaţia ) este tratată sub cel puţin şapte egide paralele: antropologia, psihologia, sociologia, relaţiile internaţionale, economie, politologia şi filosofia. Toate aceste discipline semnalează pragul deja trecut al schimbărilor semnificative dar, paradoxal, nu se consultă, nu se citează şi nu se armonizează reciproc.

Geomodernitatea, noua modernitate globală

Geomodernitatea îmbină datoria ecologică faţă de Pământul mamă, cu recunoaşterea ireversibilităţii globalizării ce o unifică.

Propoziţii cheie

- Globalismul este un proces ineluctabil susţinut de toete componentele civilizaţiei mondiale.

- Meritul civilizaţiei se măsoară prin respectul şi sprijinul faţă de culturi şi diversesitatea lor vitală ce nu poate fi sufocată.

- Meritul culturilor se măsoară în atitudinea favorabilă şi interesul faţă de progresul civilizaţiei şi prin implicarea în programele ei.

Fisiere in arhiva (1):

  • Analiza - Zece Mii de Culturi, O Singura Civilizatie.ppt

Alte informatii

Analiza si rezumatul cartii cu acelasi nume!