Aplicatiile Teoriei Alegerii Consumatorului

Imagine preview
(7/10)

Acest referat descrie Aplicatiile Teoriei Alegerii Consumatorului.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 9 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Tuader Valentin

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Economie

Extras din document

Aplicaţiile teoriei alegerii consumatorului

Obiective

- a explica cum influenţează salariile oferta de muncă

- a arăta cum influenţează rata dobânzii economiile menajelor

- a clarifica dacă săracii preferă transferurile în natură sau în monedă.

*

* *

Teoria alegerii consumatorului are nenumărate aplicaţii practice. Să urmărim, în cele ce urmează, câteva dintre cele mai importante.

1.1. Curba cererii are întotdeauna pantă negativă?

Conform legii cererii, când preţul unui bun scade, oamenii consumă mai mult din acel bun. Această lege a cererii este reprezentată prin panta negativă a curbei cererii.

Se poate concepe totuşi o curbă a cererii cu panta pozitivă, care constituie o excepţie de la legea cererii şi înseamnă că individul consumă mai mult din bun când preţul acestuia creşte.

În figura 3.1. am reprezentat harta de indiferenţă a unui consumator în cazul a două bunuri: cartofi şi carne. Iniţial, constrângerea bugetară a consumatorului este AB şi optimul este în C. Când preţul cartofilor creşte, constrângerea bugetară se deplasează spre origine şi devine dreapta AD, iar optimul trece în E. Se observă că sporirea preţului cartofilor l-a determinat pe consumator să cumpere o cantitate mai mare din acest bun.

De ce a reacţionat astfel consumatorul? Deoarece aici cartofii sunt un bun puternic inferior. Când preţul cartofilor a crescut, consumatorul a devenit mai sărac decât înainte. Efectul de venit îl determină pe consumator să consume mai puţină carne şi mai mulţi cartofi. În acelaşi timp, cartofii devenind relativ mai scumpi decât carnea, efectul de substituţie îl împinge pe consumator să cumpere mai multă carne şi mai puţin cartofi. Dar, în acest caz, efectul de venit ar depăşi efectul de substituţie, şi în final, consumatorul cumpără mai puţină carne şi mai mulţi cartofi, în pofida creşterii preţului cartofilor.

După economistul Robert Giffen, care a studiat prima oară acest fenomen, un produs care nu respectă legea cererii se numeşte bun Giffen. În exemplul nostru, cartofii reprezintă un bun Giffen.

Legendă:

1. o creştere a preţului cartofilor face ca dreapta de buget să pivoteze spre interior

2. ... ceea ce face ca cererea de cartofi să crească

3. ... şi consumul de carne să scadă.

Un bun Giffen este un asemenea bun, în cazul căruia efectul de venit este mai mare decât efectul de substituţie. În cazul bunurilor Giffen, curba cererii are panta pozitivă.

Istoria arată că pentru irlandezii din secolul al XIX – lea cartofii reprezentau un bun Giffen. Constituind ponderea majoritară a hranei lor, creşterea preţului cartofilor genera un efect de venit foarte mare. Reducerea nivelului de trai îi determină să abandoneze consumul de carne, care devine un bun de lux, şi să consume mai mulţi cartofi.

În practică, bunurile Giffen sunt foarte rare, aşa încât putem considera că, practic, legea cererii este inviolabilă.

1.2. Cum influenţează salariile asupra ofertei de muncă?

Până acum, teoria alegerii consumatorului ne-a învăţat maniera în care un individ îşi repartizează venitul între două bunuri. Dar această teorie poate clarifica şi maniera în care acest individ îşi repartizează timpul între muncă şi loisir.

Să luăm exemplul Mariei, care este contabilă şi lucrează pe cont propriu. Ea este trează 100 de ore/săptămână. O parte din acest timp îl consacră loisirurilor preferate: mersul pe bicicletă, TV, spectacole etc. Restul timpului lucrează în firma sa. Pentru fiecare oră de muncă ea câştigă 50 u.m., pe care le poate cheltui pentru a cumpăra bunuri de consum. Această remunerare (50 u.m./h) reflectă alegerea pe care Maria trebuie s-o facă între muncă şi loisir. Când sacrifică o oră de loisir în favoarea unei ore de muncă, ea câştigă 50 u.m., care-i permit un consum suplimentar.

În figura 3.2. am reprezentat constrângerea bugetară a Mariei. Dacă ea consacră 100 de ore loisirului, nu poate consuma nimic, iar dacă lucrează 100 de ore, ea câştigă un consum săptămânal de 50 x 100 = 5.000 u.m. Dacă lucrează 40 de ore/săptămână şi păstrează 60 de h pentru loisir, câştigă un consum săptămânal de 2000 u.m.

Fisiere in arhiva (1):

  • Aplicatiile Teoriei Alegerii Consumatorului.doc