Ascetismul si Spiritul Capitalismului

Imagine preview
(8/10)

Acest referat descrie Ascetismul si Spiritul Capitalismului.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 7 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Cezar Birzea

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Economie

Extras din document

Cu toate ca nu sunt de acord cu elementele radicale ale eticii protestante sau puritane, mi s-a parut deosebit de interesanta legatura pe care Max Weber o face intre aceasta mentalitate si capitalism.Incearca sa explice cum spiritul capitalismului modern si rational s-a nascut si argumenteaza ca un rol important in acest proces l-a jucat protestantismul ascetic sau diferite tipuri de Protestantism derivate din Calvinism.Aceste grupari religioase au creat valori care au fost esentiale in crearea unei culture capitaliste.Este impresionant cum, pornind de la o etica excesiv de religioasa s-a ajuns la o serie de principii guvernante ale economiei, principii care nu mai au absolut nici o legatura cu fundamentele initiale sau cu religia.

Astfel,din multitudinea de teme dezbatute de Max Weber in lucrarea sa capitala, “Etica protestanta si spiritul capitalismului”, am ales sa-mi expun opiniile despre una dintre ele, “Ascetismul si spiritul capitalismului”.Voi incerca sa fac o scurta prezentare a mentalitatii si ideologiilor puritane si ascetice,dupa care voi incerca sa combat anumite aspecte ale acestor ideologii si sa reliefez anumite deficiente ale lucrarii lui Weber.

Inceputurile capitalismului au fost marcate de credinta oamenilor ca banii sunt un mijloc de obtinere a mantuirii.Astfel ei incheiau un fel de contract cu Divinitatea prin care ,cu cat dobandisera mai multa avutie pe parcursul vietii ,cu atat erau mai demni de gratia divina si de o fericita eternitate.Mentalitatea capitalistilor timpurii este foarte diferita insa de cea din zilele noastre.Consumul nu era incurajat,ba chiar era exclus total in cazul in care nu era rational sau strict necesar.Virtutea consta in acumulare si investire.Astfel,inca de la inceputurile capitalismului, investitia a fost incurajata si vazuta ca o modalitate de sporire a resurselor deja existente.Prestigiul celui bogat nu mai consta in faptul ca isi putea permite sa achizitioneze orice ci in faptul ca isi putea dobandi izbavirea,avand o viata dupa legea divina. Avutia era protejata astfel de frica de Dumnezeu.

Deoarece puritanismul englez, derivat din Calvinism ofera baza religioasa cea mai consistenta ideii de vocatie,Weber alege sa prezinte principiile religioase ale unuia dintre reprezentantii ei de baza, Richard Baxter, prezbiterian,aparator al sinodului de la Westminster.,comparandu-le cu ale altor reprezentanti ai eticii ascetice ,precum adeptul pietismului german ,Spener si quakerul Barclay. Analizand astfel “Odihna vesnica a sfintilor” ( “Saints’ Everlasting Rest”) sau “Repertoarul crestin” (“Christian Directory”) ale lui Baxter,”Theologische Bedenken” a lui Philipp Jacob Spener sau “Apologia” lui Robert Barclay, observa importanta care se acorda in aceste scrieri avutiei si dobandirii acesteia,pe baza elementelor ebionite.Aceste idei au devenit mult mai dure decat cele din care au derivat, Calvin neavand nimic impotriva dobandirii avutiei pamantesti si a castigului.Puritanii se temeau insa ca, o data cu dobandirea avutiei,un element primejdios,plin de tentatii,omul ar fi simtit relaxarea data de siguranta posesiunii.Daca el s-ar fi bucurat de avutia sa,atunci ar fi fost tentat sa renunte la activitatea de a produce in continuare si sa cedeze in fata ispitelor carnii, astfel fiind distras de la trairea unei vieti in sfintenie,pe placul lui Dumnezeu.Bucuria si odihna trebuiau lasate pentru viata de apoi,iar pentru ele omul trebuia sa munceasca si sa plateasca in viata aceasta, “caci odihna vesnica a sfintilor are loc pe lumea cealalta;” pe pamant omul trebuie, pentru a fi sigur de starea sa de gratie , “sa implineasca faptele celui care l-a trimis,atat timp cat este inca ziua”

In viziunea lor, nu exista un pacat mai mare ca irosirea timpului,care trebuia folosit din plin, cu ratiune si cumpatare pentru munca asidua, productiva pentru a fi pe placul lui Dumnezeu.Chiar si o viata incarcata de munca era considerata prea scurta pentru ca omul sa-si implineasca menirea si de aceea , trebuia profitat din plin de fiecare moment al ei.Pierderea timpului prin socializare,desfatare sau chiar somn mai mult decat necesar urma sa fie pedepsita aspru pe lumea cealalta.”Timpul este infinit de pretios deoarece fiecare ora pierduta este pierduta pentru munca intru gloria lui Dumnezeu”. Munca ajunsese unicul scop al vietii,iar omul nu muncea pentru a trai ci traia pentru a munci.Spusele Sfantului Pavel “Cel care nu va munci , nu va manca” se aplicau neconditionat tuturor oamenilor.Apar astfel numeroase diferente fata de mentalitatea medievala, Toma din Aquino considerand munca necesara doar pentru intretinerea individului si a comunitatii, iar acolo unde acest fapt este indeplinit ,acest element nu mai avea nici un motiv de a exista si, oricum, nu se aplica tuturor oamenilor, fara discriminare.Pentru puritani,nu conta daca omul detinea deja suficienta avutie pentru a se intretine si pe sine si comunitatea, el fiind nevoit sa munceasca pentru a-si spori si mai mult avutia, fara sa consume insa decat strictul necesar. Fiecare om trebuia sa-si cunoasca menirea,aceea de a produce cat mai multa avutie,dar nu pentru sine,ci pentru Dumnezeu,nu pentru gloria personala,ci pentru gloria lui Dumnezeu.Orice ban risipit fara un folos indispensabil ducea spre pierderea mantuirii.

Cartea lui Iov era o invatatura fundamentala pentru puritani deoarece ii invata cum sa nu se lase prada ispitelor sau deznadejdii si sa creada in forta divina impotriva oricarui obstacol.

In conceptia puritana asupra vocatiei, accentul este pus pe caracterul metodic al ascetismului lumesc,diferentiindu-se de tezele lui Luther,care se bazau pe acceptarea soartei pe care a atribuit-o Dumnezeu omului.

Fisiere in arhiva (1):

  • Ascetismul si Spiritul Capitalismului.doc