Asigurarea persoanelor în vârstă

Pe masura înaintarii în vârsta oamenii îsi pierd capacitatea de a muncii si câstiga din ce în ce mai putin, de aceea au nevoie sa li se asigure o sursa de venit pâna la sfârsitul vietii. Societatile si guvernele au elaborat mecanisme de asigurare a veniturilor cetatenilor vârstnici, ca partea retelei de securitate sociala, care cuprinde o serie de riscuri cum ar fi: îmbatrânirea, invaliditatea, accidentele de munca, boala, saracia etc.

În anumite tari ponderea cheltuielilor cu pensiile în P.I.B a atins o dimensiune extrem de mare, respectiv: 11,8% în Franta, 10,8% în Germania, 14,4% în Italia. Cresterile amintite, care privesc toate categoriile de pensii (de batrânete, invaliditate si urmas), au avut loc în conditiile sporirii atât a numarului de beneficiari, cât si a nivelului pensiei reale, evident, cu efecte pozitive asupra conditiilor de viata a pensionarilor. Asupra procesului amintit au actionat în principal trei factori: cresterea însemnata a populatiei vârstnice, ca expresie procesului de îmbatrânire demografica; extinderea gradului de cuprindere a populatiei în diferite sisteme de securitate sociala pentru batrânete; sporirea marimii reale a pensiilor individuale în contextul progresului economic.

Îmbatrânirea demografica apare ca o consecinta a unor fenomene sociale si economice

care au condus la scaderea ratei natalitatii în tarile mai bogate, la prelungirea duratei de viata ca urmare a eforturilor medicale de a domina mortalitatea si ca urmare a îmbunatatirii alimentatiei si a asistentei igienico-sanitare. Cresterea raportului de dependenta pentru persoanele vârstnice înseamna de fapt o populatie activa din ce în ce mai putin numeroasa care trebuie sa suporte cheltuielile cu pensii ale populatiei vârstnice în crestere.

Acest lucru a condus la impasul în care se afla sistemele publice de pensii din mai multe tari

dezvoltate, fenomen care tinde sa apara si în România. Echilibrarea cheltuielilor cu veniturile

planurilor publice de pensii este din ce în ce mai greu de realizat în conditiile în care taxele pe

salariu din care se platesc contributiile de asigurari sociale nu pot fi marite la infinit deoarece ele reduc veniturile reale ale populatiei active, împingând-o spre evaziune si refugiere pe piata

neoficiala a fortei de munca.

Aceste fenomene au efecte negative asupra productivitatii muncii  singura posibilitate de

crestere a salariilor si a nivelului de trai  si, implicit asupra cresterii economice.

Pe de alta parte, marile deficite ale bugetelor sistemelor publice de pensii sunt acoperite

deseori din resursele bugetului de stat, micsorând astfel investitiile în alte bunuri publice, cu un puternic impact negativ asupra cresterii economice ( de exemplu: învatamântul, sanatatea, cultura).

În ultimii ani, multe state au introdus regimuri de pensionare anticipata în cadrul politicii de utilizare rationala a fortei de munca. Pensionarea anticipata are implicatii negative asupra costurilor programelor de pensii si asupra pietei muncii prin: pierderea capacitatii productive, irosirea fortei de munca experimentata, privarea prematura a pensionarilor de contacte sociale, riscând îmbatrânirea prematura si cresterea numarului persoanelor dependente social.

Principalele directii de actiune au în vedere:

.cresterea treptata a vârstei standard pentru pensionare (de regula în jur de 65 de ani)

si egalizarea criteriului respectiv pentru barbati si femei;

.mecanisme de stimulare pentru prelungirea vietii active si de descurajare pentru

retragerea anticipata din viata activa;

.mai buna corelare a marimii pensiei cu marimea veniturilor salariale anterioare,

prin luarea în considerare a unui numar mai mare de ani la calculul venitului în

functie de care se stabileste pensia;

.noi modalitati de indexare a pensiilor (în functie de evolutia preturilor si/sau de

evolutia salariilor);

.introducerea si dezvoltarea, pe lânga sistemele publice de asigurari si pensii, bazate

pe principiul solidaritatii între generatii, a formelor private de asigurari pentru pensii,

bazate pe acumulare de capital.