Aur și monedă

Fascinatia aurului

A stins si a declansat conflicte. A fost motiv de crima si de razbunare. A tinut în viata monarhii si imperii. A fost mirajul care i-a mânat pe exploratori catre noi continente. Aurul. Un simbol omniprezent în istoria umanitatii, o modalitate de conservarea a valorii sau una de schimb, un metal pretios care si-a schimbat semnificatiile de la o perioada de la alta si de la o regiune la alta.

Dintre toate metalele din lume, in antichitate, aurul, în principiu nu servea la nimic. Cuprul, bronzul apoi fierul au fost si vor fi metalele utile din care se faceau uneltele si armele. În stare pura, aurul este prea moale pentru a construi din el instrumente si arme. Singura sa calitate era frumusetea care a conferit noblete aurului.

Aurul a fost un element omniprezent în întreaga istorie a umanitatii, a fost timp de secole principalul mijloc de schimb, generator de pasiuni si conflicte, o obsesie cotidiana pentru milioane de oameni.

La început aurul era atât de rar si atât de pretuit încât era considerat un material divin, interzis claselor inferioare.

Înca din Evul Mediu, oamenii adorau aurul din motive religioase sau doar din setea de inavutire. Dar o noua dimensiune a mitului aurului s-a nascut în epoca moderna, odata cu dezvoltarea relatiilor de productie capitaliste, când paralel cu atotputernicia banului s-a instaurat atotputernicia aurului. Punctul de demarare l-a constituit descoperirea Lumii Noi.

Setea de îmbogatire, de aventura, de acumulare a metalelor de o frumusete rara, motive religioase, împing pe europeni tot mai mult la organizarea de expeditii în directii noi sau necunoscute ale lumii. Secolele XIV-XVI cunosc o adevarata explozie în ceea ce priveste expansiunea europeana. In mintile oamenilor este intiparita deviza:” aur sub toate formele, aur, aur… cu orice pret, chiar cu pretul mortii”.

15 Martie 1848. In editia de dimineata a ziarului Californianul, tiparit în San Francisco, aparea un articol cu titlul S-a descoperit aur, în cantitati apreciabile”. Peste câteva zile, editorul decide sa trimita reporterii sa scrie un articol la fata locului.

Si... surpriza! Afla ca reporterii au plecat de mult acolo, nu ca sa scrie ceva, ci desigur ca sa caute aur.

O meserie cu mult mai banoasa decât jurnalismul la acea vreme!

A început Febra Aurului!

Sute de mii de imigranti din toate partile lumii au luat cu asalt continentul american în speranta îmbogatirii rapide. Pamântul a fost cernut chiar si cu mâinile goale în cautarea prafului magic cel care poate sa schimbe radical viata unui om. Totusi, e impropriu spus însa ca Febra Aurului a început atunci. Ea a existat dintotdeauna. California anilor 1850 a fost însa cu siguranta unul dintre momentele ei de apogeu.

Dupa unele surse, aurul a fost cel dintâi metal obtinut, prelucrat si utilizat de om cu aproape 5000 ani î.Hr. Prima utilizare a aurului a fost pentru podoabe sau alte obiecte utile omului. Ulterior, prin sec. VII î.Hr., aurul a devenit moneda, capatând astfel o a doua utilizare importanta.

Cele doua destinatii fundamentale ale aurului nu s-au exclus total în decursul istoriei, dar nici nu s-au împacat perfect. Functia monetara a aurului este atât de importanta încât a eclipsat chiar stralucirea aurului din bijuterii. Pentru foarte multi, aurul se confunda în mare masura cu banii.

Ar ocupa practic spatiul a trei vile cu câte 12 camere. Un volum infim de materie care a influentat destinele a milioane de oameni din trecut pâna în prezent. Într-o ora în lumea contemporana se produce mai mult otel decât toata cantitatea de aur extrasa pâna acum de un om.

Un singur vapor mai mare ar putea transporta aceasta încarcatura care ar valora peste o mie de miliarde de dolari, o suma pe care nu s-ar încumeta probabil s-o asigure nimeni.

Cantitatea de aur din natura este totusi, surprinzator de mare. Vazut sau nevazut, aurul se afla peste tot în jurul nostru: în crusta globului, în apa marii, în râuri si plante. În cantitati infime el exista si în corpul omului. Specialistii estimeaza ca peste 10 miliarde tone de aur (adica de 100000 de ori mai mult decât a fost acumulat pâna acum de om) se gasesc în suspensie în Oceanul Planetar. Este obsedant sa gândesti asupra bogatiei potentiale care se gaseste ”risipita” în apa marilor; dar cu actualele tehnologii si actualele costuri de productie, obtinerea aurului din acest imens rezervor este practic imposibila.

Capitolul 2

Forme ale evolutiei banilor

Istoria aurului monetar este strâns legata de istoria banilor. Dupa diviziunea muncii si aparitia schimbului de marfuri a fost necesar un mijloc de schimb, un etalon fiindca trocul era foarte greoi. Din lumea marfurilor s-au desprins anumite produse care se puteau schimba pe toate celelalte. Acestea au fost dintre cele mai diverse si neasteptate. Exemple sunt: argila si ceramica; carapacea de broasca testoasa; dintii de delfin; uleiul de maslin; vitele; pestele; sclavii; orezul; ceaiul; tutunul; smoala; lâna; sarea; porumbul; grâul; vinul; portelanul; pietrele pretioase; fierul; argintul; aurul; bronzul; nichelul; pieile si blanurile de animale.

Toate marfurile – bani enumerate mai sus au o serie de dezavantaje, care au influentat negativ evolutia schimbului. Cirezile de vite nu sunt un echivalent exact si stabil. Printre altele ele au calitatea de a se înmulti de la sine, prin reproducere, contravenind cu ideea lui Aristotel ca “banii sunt sterpi”.

Uleiul de masline, spre deosebire de vite este usor divizibil, valoarea partilor alicote fiind egala cu valoarea întregului, dar prezinta dificultati în ceea ce priveste transportul fara risc: în schimb reprezinta o valoare mica într-un volum prea mare.

În cele din urma s-a oprit alegerea asupra metalelor pretioase – aurul si argintul - care, prin însusirile lor naturale (divizibilitate, omogenitate, inalterabiliate în timp, valoare mare în volum mic etc.) raspundeau cel mai bine functiei de bani.

Metalul cel mai pretios ca urmare a raritatii sale, platina are totusi calitati monetare mai slabe comparativ cu aurul; lucru care rezulta din faptul ca se topeste la temperaturi foarte ridicate, din care motiv baterea monedelor este costisitoare .

Desi in antichitate oamenii nu aveau cunostinte asa avansate de fizica si chimie, ei au ales unul din cele mai miraculoase metale pentru a le fi etalon si ban. El detine proprietati mineralogice, fizice si chimice ce il fac un rege intre metale si un etalon banesc inconestabil.