Aurul, Mit si Realitate

Imagine preview
(8/10)

Acest referat descrie Aurul, Mit si Realitate.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 23 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Economie

Cuprins

Capitolul I-Mitul Aurului pag.3
1. Legende si fapte
2. Imperiul banului-imperiul aurului
3. Descifrarea unui mit
Capitolul II-Aurul- folosinţǎ şi pasiune pag.5
1. Cererea de aur
2. Arta bijuteriilor
3. O meserie “de aur”
4. Utilizǎri diverse şi nesteptate
5. Plasamente de valoare
Capitolul III-În cǎutarea metalului galben pag.8
1. Înainte de descoperirea Americii
2. Descoperirea Americii. Comorile aztece
3. Aurul incaşilor
4. California
5. Goana continuǎ dupǎ aur
6. Exploatarea modernǎ a aurului galben
7. Oferta de aur in zilele noastre
Capitolul IV-Moneda de aur pag.11
1. Banii şi aurul
2. Descoperirea monedei, falsul şi tehnica
3. Moneda în feudalism
4.Moneda de aur modernă
Capitolul V-Etaloane Monetare pag.14
1. Delimitări teoretice
2. Ascensiunea aurului
3. "Golden Age"
4. Aur-lingouri
5. Căderea etalonului aur
6. Etalonul aur în Românie
Capitolul VI-Aurul pe pământ românesc pag.17
1. În Dacia preromană
2. În Dacia romană
3.În Evul Mediu și în epoca modernă
Capitolul VII-Prezent și perspectivă pag.20
1.Bretton Woods
2. Aur-dolar
3. Escalada prețului aurului
4. Cât de scump va fi metalul galben
5. Demonetizat-remonetizat
Bibliografie pag.23

Extras din document

Capitolul I

Mitul Aurului

1. Legende si fapte

Aurul prin strălucirea sa realǎ şi imaginarǎ a îmbrǎcat în mintea oamenilor garderoba cea mai atrǎgǎtoare a legendelor. Numele latin al metalului galben’’Aurum’’de unde provine simbolul ‘’Au’ universal recunoscut în toate limbile pǎmântului este asociat cu numele zeiţei Aurora, la romani fiind numitǎ zeiţa dimineţiilor însorite. Omul preistoric a fost atras de stralucirea vie a graunţelor de aur existente în roca durǎ a munţilor. De la adimiraţie, omul prestoric trece treptat apoi la utilizarea metalului galben pentru confecţionarea obiectelor de podoabǎ. Fǎrǎ a cita exact anul sau perioada istoricǎ, se poate accepta totuşi cǎ Egiptul a fost în antichitate prima mare putere aufericǎ. Dezvolatarea economicǎ şi militarǎ a Egiptului antic a creat condiţii dinastiilor de farooni care s-au succedat de a cauta şi alte surse de aprovitionare cu metalul necear fabricǎrii de obiecte atrǎgǎtoare. În Egiptul antic aurul îşi creeazǎ deja o legendǎ , devenind un adevarat simbol al puteri. Aurul este deasemenea un element motor al cuceritorului lui Filip, regele Macedoniei. Dupǎ acaparea litoralului Dalmaţiei şi a mai multor oraşe, gândul sǎu a fost de a pune stǎpânire pe Crenide, sperând cǎ minele de aur îi vor uşura considerabil victoriile sale viitoare. Acolo unde cercetǎtorii trecutului nu au mai putut pune cap la cap faptele istorice au chemat în ajutor farmecul legendelor. O legendǎ, spune ca în anul 500 i.e.n generalul Naanon din armata sirianǎ a oferit profetului de Samari 10.000de galbeni pentru a fi vindecat de leprǎ. (pag.9-13)

2. Imperiul banului-imperiul aurului

Trecând de la lumea anticǎ la cele douǎ milenii ala erei noastre trebuie spus ca aurul a continuat sǎ se bucure de prestigii şi onoruri. În Evul Mediu adoraţia pentru aur s-a contopit în mare masurǎ cu adoraţia pentru obiectele de cult religios. O nouǎ dimensiune a mitului aurului s-a nascut în epoca modernǎ, odatǎ cu dezvolatarea relaţiilor de producţie capitaliste când paralel cu autoputernicia banului s-a instaurat autoputernicirea aurului. Puncul demarare l-a constituit descoperirea Lumii Noi. Setea de îmbogatire, de aventurǎ, de acumulare a metalelor cu puteri miraculoase, motive religioase împing pe europeni tot mai mult la organizarea de expediţie în direcţii noi sau necunoscute ale lumii. Lumea capiltalului s-a carcaterizat prin instauraraea deplinǎ a puterii fǎrǎ margine a banului, respectiv a aurului, banul universal recunoscut. Goana dupǎ aur nu a reprezentat altceva decat setea de îmbogarire. Simbol al belşugului şi grandorii în care traiau clasele explotatoare, aurul- banii a captat o stralucire mai puternicǎ decât cea proprie metalului. (pag.14-15)

3. Descifrarea unui mit

La început, în epoca de piatrǎ gloria aurului a constat în fascinaţia sa ca podoabǎ. Destinul sǎu pentru obiecte de podoabǎ sau de cult s-a pǎstrat peste secole, dar odatǎ cu progresul civilizaţiei aurul a dobândit şi alte roluri. A intervenit mai întâi, rolul aurului monedǎ, apoi ca ban universal. Aurul este un metal cu multiple utilizǎri între care unele sunt strâns legate de aspectele sensibile ale vieţii omului şi societǎţii. Ne referim la bijuterii, la obiectele de cult, la însemnele puterii statale sau la alte obiecte cu putere de simbol. Mitul aurului, care s-a pǎstrat de-a lungul secolelor pânǎ în zilele noastre, nu este altceva decât farmecul irezistibil pe care îl produce oricui un frumos colier de aur de pe vremea faraonilor egipteni. Aurul este atât de rar încât se estimeazǎ cǎ în întreaga istorie a omenirii au fost extrase din pǎmânt numai în jur a 88000 tone. Tot aurul din lume ar forma la un loc un cub cu latura de 17m. Adânc implantat în condiţia umanǎ, aurul nu poate fi uşor demitificat. Mitul aurului este opera de secole a omului.

(pag.16-17)

Capitolul II

Aurul- folosinţǎ şi pasiune

1. Cererea de aur

Cererea de aur poate fi împǎrţitǎ în douǎ. Pe de o parte, cererea practicǎ pentru sectorul industrial aici incluzând confecţionarea de bijuterii, baterea monedelor, prelucrǎri pentru industria electrotehnicǎ şi a telecomunicaţiilor, pentru medicinǎ şi pentru decoraţiuni. Pe de altǎ parte, cererea de stocare de aur a autoritǎţilor guvernamentale şi cererea de tezaurizare a particularilor. Geografic , o mare parte a cererii de aur se localizeazǎ în Europa, dar creşterea cea mai spectaculoasǎ faţǎ de perioada anterioarǎ se înregistreazǎ în Orientul Mijlociu. Urmǎrind tendinţa istoricǎ, putem afirma cǎ atractivitatea aurului a început sǎ fie tot mai mult determinatǎ de folosinţa sa practicǎ şi mai puţin de pasiunea misticǎ de a-l poseda. În perioada de tensiune, conflict, incertitudine, pasinea pentru aur creşte considerabiil. Cererea de aur se localizeazǎ într-o mǎsurǎ tot mai mare pe utilizarea sa industrialǎ. În prezent cca. 70% din cererea de aur este destinatǎ scopurilor industriale, faţǎ de numai 20-30% la începul secolului remarcǎm faptul cǎ în cadrul cererii industriale este inclusǎ în prezent, cea pentru fabricarea de medalii, jetoane şi monede oficiale, pe considerentul cǎ nu mai sunt astǎzi bani, ci obiecte prelucrate, de artǎ, de simbol sau de valoare. (p.20-21)

Fisiere in arhiva (1):

  • Aurul, Mit si Realitate.doc