Avantajele și dezavantajele finanțării prin leasing a unei firme de turism

CAP. 1 LEASINGUL CA SURSA DE FINANTARE A AFACERII.

Finanţările prin sistem leasing constituie în economia românească o adevărată gură de oxigen pentru agenţii economici pentru care investiţiile reprezintă o cerinţă esenţială pentru dezvoltarea activităţii lor. Şi cum 99% din activităţile din economie necesită investiţii pentru a se dezvolta, finanţările în sistem leasing vor cunoaşte o creştere constantă.

În condiţiile în care mediul concurenţial din ţara noastră devine tot mai aspru, viteza de reacţie a companiilor la schimbările din mediul extern este vitală. Leasing-ul, prin operativitatea, sa satisface în intervale de timp foarte scurte nevoia de fonduri pentru investiţii a agenţilor economici.De asemenea, prin leasing, agenţii economici evită procedurile complicate ale contractării de credite bancare, proceduri care presupun imobilizarea unor elemente din patrimoniul societăţii sau cel privat pentru constituirea de garanţii.

Leasingul presupune existenta a trei terţe persoane: furnizorul, societatea finanţatoare (societatea de leasing) şi utilizatorul (beneficiarul finanţării). Societatea de leasing cumpăra de la furnizor bunul solicitat de utilizator şi îl cedează acestuia din urmă pe o anumita perioadă de timp contra unor redevenţe lunare. Aceasta reprezintă în esenţă operaţiunea de finanţare prin leasing.

1.1.APARITIA SI DEZVOLTAREA LEASINGULUI.

Operatiunile de leasing sunt elemente relativ noi pe pietele financiare. Primele operatiuni de leasing s-au derulat in Statele Unite in 1954, acesta fiind momentul infiintarii American Leasing Corporation. In perioada urmatoare, activitatile specifice leasingului au inregistrat o dezvoltare rapida, extinzandu-se in toate tarile dezvoltate ale lumii, fiind un element important al mecanismelor economiei de piata. In 1994 a fost infiintata prima societate de leasing din Romania, iar primele reglementari legislative au fost elaborate in 1995. In 1997, ca urmare a dezvoltarii rapide a activitatilor de leasing, a aparut prima lege specifica referitoare la operatiunile de leasing - OG 51/1997, fiind adoptata ca atare in 1998. Avand ca scop promovarea operatiunilor de leasing si a avantajelor acestora pe piata romaneasca, in februarie 1996 a fost infiintata de catre 3 societati de leasing prezente pe piata in acel moment, Uniunea Nationala a Societatilor de Leasing - UNSLR. De curand a fost elaborat un nou proiect de lege care a tulburat apele pe piata leasingului din Romania. Noul proiect prevede ca firmele de leasing sa devina societati pe actiuni si sa-si majoreze capitalul social la 25.000 euro, precum si obligativitatea de a-si constitui provizioane care sa acopere riscul de neplata a datoriilor de catre clienti. Firmele de leasing vor trebui, de asemenea, sa prezinte catre BNR un raport privind provenienta fondurilor destinate constituirii capitalului social. Procedura de finantare In functie de etapele operatiunii de finantare, in derularea unui contract de leasing sunt implicate cel putin cinci parti: societatea de leasing, clientul sau utilizatorul final, banca finantatoare, furnizorul bunului ce urmeaza a fi achizitionat si societatea de asigurare. Etapele unei operatiuni de leasing pot fi sintetizate pe scurt astfel: alegerea bunului si a furnizorului, obtinerea ofertei si solicitarea finantarii, analiza si aprobarea solicitarii de leasing, incheierea contractului, asigurarea generala a bunului, livrarea bunului. Documentele necesare obtinerii finantarii variaza in functie personalitatea juri-dica a celui care solicita fi-nantarea si au rolul de a evidentia si garanta bonitatea si capacitatea de plata a solicitantului. In general, documentele necesare sunt reprezentate de cererea de finantare sau formularul de comanda (documente tipizate), documente financiare, care sa prezinte situatia financiara din ultimii doi ani de activitate, documente legale (certificat de inregistrare, cod fiscal, certificat constatator, act constitutiv si acte aditionale, etc.), declaratie angajament a utilizatorului, factura proforma, cu o descriere detaliata a bunului si a caracteristicilor tehnice, a modalitatilor de plata si livrare, pretul si moneda de plata.

1.2.CONTRACTUL DE LEASING.

In Romania, contractul de leasing este reglementat prin Ordonanta Guvernamentala nr. 51/1997, republicata in Monitorul Oficial nr. 9 din 12.01.2000, operatiunile de leasing constituind o noua categorie de fapte de comert care se adauga la cele prevazute de art. 3 Cod Comercial. Elementele contractului de leasing sunt:

a. Partile:

- locatorul/finantatorul;

- utilizatorul.

b. Descrierea exacta a bunului care face obiectul contractului de leasing;

c. Valoarea totala a contractului de leasing;

d. Valoarea ratelor de leasing si termenul de plata a acestora;

e. Perioada de utilizare in sistem de leasing a bunului;

f. Clauza privind obligatia asigurarii bunului.

Partile intr-un contract de leasing sunt:

a. Utilizatorul (locatarul) - clientul solicitarilor sau beneficiarul lucrului;

b. Finantatorul operatiunii - creditorul sau cumparatorul bunului (de regula, este o societate comerciala specializata);

c. Furnizorul (vanzatorul) - constructorul, producatorul sau fabricantul lucrului.

Obiect al operatiunilor de leasing il pot constitui bunurile imobile, bunurile mobile de folosinta indelungata aflate in circuitul civil, cu exceptia inregistrarilor pe banda audio si video, a pieselor de teatru, manuscriselor, brevetelor si a drepturilor de autor.

Statistic, obiect al leasingului il formeaza in special echipamentul de calcul, aparatele si instrumentele de masura, mijloacele de transport, masinile unelte, masinile agricole.

Utilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului inainte de sfarsitul perioadei de leasing, daca partile convin astfel si daca utilizatorul achita toate obligatiile asumate prin contract.

1.3.OPERATIUNILE SI FAZELE OPERATIUNILOR DE LEASING.

Operatiunile triunghiulare de leasing reprezinta o forma des intalnita a leasing-ului. Initiativa apartine, de regula, utilizatorului care are nevoie de un anumit bun sau grupuri de bunuri si procedeaza la prospectarea pietei pentru identificarea unui eventual furnizor si a unui finantator.

Dupa ce furnizorul si utilizatorul s-au pus de acord asupra perfectarii unui contract de vanzare-cumparare cu privire la bunul dorit de utilizator, utilizatorul va adresa finantatorului o cerere, cuprinzand date referitoare la caracteristicile tehnico-functionale ale bunului dorit, la situatia sa materiala si financiara, la identificarea furnizorului si detaliile negociate in privinta contractului de vanzare-cumparare.