Brainstorming

Imagine preview
(8/10)

Acest referat descrie Brainstorming.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 4 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Gavriluta Catalin

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Economie

Extras din document

Metoda brainstorming este o activitate complexa, menita sa produca idei noi. Ca urmare a nevoii de a suspenda orice rationament se accepta chiar din cele mai neverosimile sugestii, sedintele de brainstorming sunt aproape incontrolabile.

In calitatea sa de tehnica manageriala, brainstormingul are o vechime considerabila, fiind imaginat si utilizat în cursul anilor '30 de Alex Oborn, care lucra într-o agentie publicitara din New York.

Cu trecerea anilor, termenele s-a mai demonetizat, ajungând sa defineasca un grup de persoane care stau în jurul unei mese si emit tot felul de idei.

Brainstormingul poate fi definit ca o modalitate de a obtine, într-un rastimp scurt, un numar mare de idei de la un grup de oameni.

Definitia se axeaza pe trei elemente:

- un numar mare de idei

- un grup de oameni

- un rastimp scurt.

O sedinta de brainstorming bine condusa genereaza sute de sugestii si solutii - de la unele cu adevarat extraordinare la cele absolut nebunesti, stupide ori inutile.

Numarul optim de participanti la o sedinta este de aproximativ doisprezece; astfel, fiecare îsi poate aduce contributia la recolta de idei

Dimensiunile grupului nu trebuie sa depaseasca însa douazeci de persoane, în caz contrar, fluxul ideatic este atât de abundent încât unii participanti nu mai prind ocazia sa strecoare si ei "o vorba". Dupa o vreme exasperati, renunta, ratând prilejul de a-si aduce contributia la desfasurarea sedintei. Pe de alta parte, numarul minim de persoane trebuie sa se situeze în jur de sase, inclusiv liderul. Intr-un grup mai mic exista riscul de a se instaura o atmosfera de hiper-politete si de curtoazie, fiecare membru invitându-i pe ceilalti sa-si expuna opiniile. De asemenea, într-o formatie restrânsa, spontaneitatea, râsul si libertatea de gândire sunt mai greu de instaurat.

Numerosi manageri sustin ca nu au suficienta vreme pentru a organiza o sedinta de brainsorming; la urma urmei, ei au de luat decizii.

Succesul activitatii de brainstorming depinde în mod considerabil de aplicarea în practica si de respectarea a patru jaloane, si anume:

a) Suspendarea oricarui rationament

b) Libertatea de gândire

c) Cantitatea

d) Fertilizarea încrucisata.

Suspendarea oricarui rationament impune ca toti participantii, inclusiv liderul, sa se abtina de la critici, aprecieri sau judecati de valoare pe întreg parcursul sedintei. Nu se permite nici un fel de evaluare, indiferent de ideile generate sau de emitentul lor.

Libertatea de gândire presupune eliminarea tuturor barierilor sau a inhibitiilor, lasând astfel mintii libertatea de a zburda si de a cerceta problema pe toate fetele. Orice idee - buna sau rea, logica sau stupida - este acceptata si notata.

Cantitatea . Participantii fiind încurajati, în mod deliberat, sa emita un numar mare de idei, indiferent de nivelul lor calitativ. Toate sugestiile sunt considerate acceptabile.

Fertilitatea încrucisata, impune ca ideile celorlalte persoane din grup sa fie studiate si elaborate.

Intr-o sedinta obisnuita, de tip analitic, ideile celorlalti sunt respectate si lasate sa se dezvolte singure. Fertilizarea încrucisata presupune tocmai schimbul de idei, discutarea si elaborarea acestora în cadrul grupului, sub conducerea liderului.

Aceste jaloane sunt deosebit de importante, încât pe tot parcursul sedintei de brainstorming ele trebuie afisate la loc vizibil. Orice participant care le încalca, tinzând de pilda sa faca aprecieri si evaluari, este admonestat cu promptitudine. Uneori, este necesar ca liderul sa dea dovada de fermitate si sa impuna cu strictete respectarea acestor jaloane; în caz contrar, daca permite cel mai mic semn de dezaprobare sau o cât de sumar analiza a ideilor propuse, atmosfera antrenanta, de libertate în gândire, risca sa fie imediat destramata.

O sedinta de brainstorming cuprinde sase etape:

1. Enuntarea problemei si discutiile pe marginea ei

2. Reformularea problemei

3. Alegerea unei reformulari esentiale si notarea ei

4. Incalzirea

5. Brainstormingul propriu-zis

6. Cea mai fantezista idee.

Enuntarea problemei si discutiile pe marginea ei

Este absolut necesar ca toti participantii la o sedinta de brainstorming sa cunoasca într-o anumita masura problema studiata.

Participantii nefamiliarizati cu problema trebuie sa afle despre exact atât cât sa le permita s-o înteleaga; prea multe informatii risca sa le inhibe imaginatia si sa impiedice gasirea unei solutii.

Formularea problemei si o prima discutare a ei nu trebuie sa dureze, în general, mai mult de zece minute, evitându-se întrebarile de tip analitic si amanuntele de stricta socialitate. Problema trebuie enuntata de persoana care a solicitat organizarea sedintei sau de un alt participant care o cunoaste bine.

In acest stadiu, este important ca problema sa fie luata "ca Atare", asa cum a fost enuntata.

Fisiere in arhiva (1):

  • Brainstorming.doc