Burghezia română - istoria economiei

Nasterea societatilor burgheze moderne este un efect al dezvoltarii capitalismullui. Capitalismul european i-a nastere prin veacul XVI. Odata cu acesta apare o clasa burgheza, care printr-o serie de miscari revolutionare inlatura vechile societati agrare feudale si intemeiaza pe ruinele acestora societatile burgheze moderne. Cea dintai societate burgheza este cea engleza la sfarsitul veacului al XVII-lea (1688); urmeaza cea franceza, un veac mai tarziu(1789) si dupa ea celelalte burghezii europene.

Capitalismul sileste societatea agrara sa produca pentru schimb; el trimite fabricate industriale si cere inapoi materii prime, adica produsele solului. In acest chip vechii agrarieni devin producatori de marfa. Marfa este cea ce rastoarna vechea constitutie si o preface in cea noua.

In societatea feudala nu exista proprietate privata de pamant, in intelesul nostru modern. Atunci proprietatea de pamant era mai mult iluzorie de vreme ce proprietarul este oprit in folosinta pamantului de o serie de obligatii fata de tarani; proprietarul vechiului regim este mai mult un uzufructuar (proprietatea boierilor era grevata de un drept de coproprietate. Taranul impartea fructele si produsele pamantului pe care-l cultiva cu proprietarul).

Situatia se schimba in timp ce proprietarul incepe a produce pentru schimb. Astfel simte nevoia de a dispune de pamantul sau in chip absolut astfel incat trebuie sa elimine orice sarcini care ingradesc dreptul de proprietate. In acest mod se urmareste eliminarea iobagiei. Cu alte cuvinte, productia marfa, pe care capitalismul o impune agriculturii feudale, impune totodata si o noua forma de prorietate, in analogie cu proprietatea –marfa, adica dreptul de a uza si a abuza de o bucata de pamant. Deci, se urmareste a recunoaste proprietarului funciar puterea juridica de a dispune de pamant. In societatea moderna este admis numai sub presiunea dezvoltarii productiei capitaliste. Acest act istoric al transformarii proprietatii feudale in proprietate privata burgheza a avut loc la noi in anul 1864.

Productia –marfa cere nu numai libertatea proprietatii ci si libertatea persoanelor intrucat schimbul marfurilor este o invoiala libera ce nu poate avea loc decat intre persoane libere. Cele doua elemente in care se dizolva vechiul regim si care vin apoi sa cladeasca regimul modern sunt:

• proprietatea privata libera ,poate fi vanduta ca marfa;

• persoanele libere pot sa-si vanda puterea de munca ca orice marfa.

Astfel libertatea mosiilor, precum si libertatea persoanei, face ca iobagii asezati pe mosiile nobililor sa devina muncitori liberi salariati.

Burghezia romana este rezultatul unui proces de evolutie normal.

Asadar cand vorbim de „evolutia normala”a Romaniei moderne, trebuie sa se inteleaga ca si societatea noastra moderna este un efect al dezvoltarii capitalismului, intocmai ca si societatile moderne europene. „Plamadirea Romaniei moderne se contopeste in unul si acelasi proces cu plamadirea capitalismului roman” care are „o dezvoltare analoaga cu aceea a capitalismului apusean”. Totusi exista amanunte deosebite, specific romane. Analogia exista numai cu privire la ceea ce alcatuieste substratul oricarei burghezii, anume la dezvoltarea capitalismului.

A urmari originea si dezvoltarea burgheziei noastre inseamna a urmari originea si dezvoltarea capitalismului roman.

Pe la sfarsitul secolului al XVIII-lea si incepuul secolului urmator,Anglia nu mai poate satisface interesele consumului intern. Astfel, trebuie sa importe grau din afara si spre acest scop isi indreapta privirile spre tarmul Marii Negre.

Din 1829, cand Imperiul Otoman este silit sa acorde Principatelor romane libertatea comertului, marfurile engleze invadeaza teritoriul nostru , cerandu-se in schimb produsele acestuia: cerealele. Astfel tara noastra agrara intra in prefacere si indrumare spre viata burgheza moderna prin influenta unei tari capitaliste inaintate. In urma libertatii comertului roman si a expansiunii burgheze engleze spre gurile Dunarii, Principatele romane sunt invadate de marfuri si negustori straini. Odata cu acesti inaintasi ai burgheziei se resimte prezenta ideologie burgheze, liberale si democrata. Ideie liberale cereau sa devina neintarziat realiste, deoarece comertul este un act liber si nu se poate dezvolta decat intr-o societate libera. Motiv pentru care legile vechiului nostru regim trebuiau uitate si desfiintate. Democratia romana a fost astfel o creatie a strainilor.

Boierimea romana era impartita in doua tabere: una, reprezentata de boiarii mari, care detineau toate drepturile politice; alta, cea a boierilor mici, care vor deveni adeptii intereselor si ideilor burgheze. Acestia din urma isi insusesc interesele capitalismului si cauza ideilor democrate si incep lupta pentru desfiintarea vechilor privilegii. Astfel se alcatuieste nucleul unui partid liberal democratic si revolutionar. La randul lor, boierii mari devin un grup conservator, reactionar. Daca cel dintai grup apara interesele capitalismului si nazuie la rasturnarea revolutionra a vechii ordini privilegiate; cel de-al doilea , cel conservator, reactionar apara interesele marii proprietati de pamant si starea de fapt bazata pe traditie.