Căile înavuțirii națiunii mercantiliste

Caile îmbogatirii natiunii

Au existat 3 conceptii de imbogatire:

- imbogatirea prin bani

- imbogatirea prin industrie

- imbogatirea prin comert

Imbogatirea prin bani apartine mercantilismului timpuriu,in special spaniol si portughez. Spaniolii erau de parere ca bogatia unei natiuni se masoara prin cantitatea de bani (metale pretioase,monede, pietre pretioase) pe care o detine.

In urma raportului lui Columb,Consiliul Castiliei a hotarât sa ia in stapânire o tara ai cârei locuitori se gaseau in imposibilitatea de a se apara. Pioasa dorinta de a converti la crestinism a sanctificat injustetea unui astfel de proiect. Adevaratul motiv care a dus la hotarârea întreprinderii unei asemenea actiuni a fost insa speranta de a gasi acolo niste mari comori (&). Toate celelalte expeditii ale spaniolilor in Lumea Noua , ulterioare celor ale lui Columb,par sa fi avut acelasi motiv. Acesta a fost sacrificiul goanei dupa aur (&).

Cortez ,cuceritorul Mexicului, marturisea :  Noi,spaniolii, suferim de o boala a inimii al cârei unic remediu este aurul.

Potrivit datelor oficiale ,18 000 de tone de argint si 200 de tone de aur au fost transferate din America in Spania intre 1521 si 1660;dupa alte estimari dublu. Cultivarea trestiei de zahar pentru obtinerea zaharului, a romului si a melasei , comertul cu sclavi,jafurile si apoi extractia metalelor pretioase vor constitui de-a lungul întregului secol o importanta sursa de bogatii pentru Spania .

Pe masura ce metalele pretioase devin tot mai abundente, preturile cresc. In Europa occidentala ,pretul mediu al grâului ,care se modificase destul de putin intre începutul si mijlocul secolului , creste de patru ori in s doua jumatate a veacului. Chiar si in Spania preturile se maresc de trei sau patru ori intre începuturile secolului al XVI -lea si începutul secolului al XVII-lea.. Diminuându-se , afluxul de metale pretioase isi atenueaza apoi efectul asupra acestor preturi. Lefurile ce se plateau atunci cresc cu o viteza mai mica,putându-se estima ca pe ansamblu , in secolul al XVI-lea salariul real scade cu 50%.Nemultumirea populatiei creste , înregistrându-se revolte ale paturilor sarace.

Se înmultesc dezbaterile si analizele asupra monedelor si preturilor iar din Informare despre scaderea schimburilor(1558) a lui Gresham , este retinuta legea potrivit careia moneda proasta o alunga pe cea buna,observatie formulata in nenumarate rânduri începând cu secolul al XVI -lea. se naste o disputa confuza ,in care vinovati de scumpiri sunt facuti , la gramada, arendasii, intermediarii, exportatorii, strainii, negustorii si camatarii dar si cresterile monetare ce reduc continutul in metal pretios al monedelor.

Din aceasta disputa se detaseaza astazi analiza lui J.Bodin, potrivit careia cauza principala este aproape unicaa cresterii preturilor era  abundenta de aur si argint care a atins in zilele noastre cote mult mai mari decât a avut ea vreodata de patru secole încoace (&). Principala cauza a scumpirilor este întotdeauna abundenta acelor elemente cu care este masurat pretul marfurilor .

Intr-o prima instanta , guvernantii iau masurile dictate de bunul simt : ei cauta sa împiedice aurul si argintul sa iasa din regat:in Spania , insa de la începutul secolului al XVI-lea ,interdictia de a exporta aur si argint sub amenintarea pedepsei cu moartea.

Ideile dominante ale epocii , in domeniul economiei sunt strâns legate de preocuparile Principelui: trebuie asigurata bogatia Principelui,atât pentru el cat si pentru finantarea neîncetatelor razboaie .Retetele sunt simple: împiedicarea iesirii din tara a metalelor pretioase ,prin interzicerea trecerii lor peste granita si prin limitarea importurilor; facilitarea intrarii lor, încurajându-se exportarea a ceea ce nu este de trebuinta regatului; si una si cealalta conducând la o încurajare a productiilor nationale.

Schimbul comercial se bazeaza in primul rând in productia mestesugareasca , ce se înscrie in ordinea definita de corporatii; el nu atinge decât in mica masura productia agricola.

Începând cu 1580, ducele Habsbourg de Spania reuneste sub sceptrul sau întreaga Peninsula Iberica, America Latina, America Centrala, Filipinele, Milano, regatul Napole, Sardinia si Sicilia, plus ceea ce mai ramasese din vechiul stat burgund; el are un aliat puternic in varul lui , Habsbourg de Austria , care adauga statelor sale patrimoniale regatele Boemia si Ungariei . Înfrângerea  Invincibilei Armade, in 1588, marcheaza începutul unui declin:din 1590, cantitatile de aur si argint provenite din America Latina se diminueaza;ele ajungând sa fie de doua ori mai mici in 1650 fata de 1550;comertul Seviliei se reduce simtitor (de la 55 de vase si 20 000 tone in 1600-1604 , la 8 vase si 2500 tone in 1701-1710);cheltuielile de razboi sporesc; impozitele suplimentare nu sunt suficiente;bugetul se afla in dezechilibru; productia interna nu a fost dezvoltata îndeajuns; regele Spaniei nu mai are la cine sa faca împrumuturi; moneda se depreciaza, iar activitatea economica înregistreaza o scadere considerabila,asemenea populatiei,care ajunge la 6 mil de oameni ,la sfârsitul secolului al XVI-lea. Practic,Spania cunoaste o inexorabila decadere.