Capitalismul și Dușmanii săi

Cartea Capitalismul si dusmanii sai se prezinta ca o culegere ce contine 6 prelegeri sustinute în 1958 la Buenos Aires pe tema capitalismului si a impactului acestui concept asupra societatii moderne. În cadrul cartii von Mises atinge subiecte precum istoria si evolutia capitalismului, curente si idei ce se opun acestuia, elementele ce stau în calea unei dezvoltari depline a unui sistem economic eficient si caile de contracarare a lor.

În cel dintâi capitol intitulat Capitalismul, autorul identifica începuturile capitalismului in Anglia secolului al XVIII-lea, o natiune macinata de saracie si de o lipsa acuta de materii prime. În aceasta perioada se deschid se deschid primele ateliere care prin practicarea unor preturi mici se adreseaza si populatiei sarace, dominante la nivel demografic, aceasta actiune ducând la aparitia ideii de productie de masa, idee centrala a sistemului capitalist. Toate marile firme practica productie de masa, iar pentru acestea deviza principala este „consumatorul este rege”. Ludwig von Mises atrage atentia asupra faptului ca într-o economie de piata, respectiv din punctul de vedere al marilor companii, consumatorul nu este în nici un fel inferior producatorului, dar ca, în fapt, acesta detine întreaga putere, în stabilirea preturilor, a salariilor, a produselor ce urmeaza a fi fabricate. Doar datorita aparitiei capitalismului, societatea a ajuns la un nivel de prosperitate înalt, nivel la care diferentele dintre clasele superioare si cele inferioare sunt foarte mici; majoritatea populatiei are in prezent acces la hrana, îmbracaminte si adapost. O aplicare perfecta a principiilor economiei de piata se realizeaza în Germania ruinata economic de dupa al doilea razboi mondial.

În deschiderea celui de-al doilea capitol, Socialismul, vorbitorul analizeaza conceptul de libertate. Astfel, el considera ca nu poate exista libertate de expresie fara libertate economica, ce semnifica posibilitatea fiecarei persoane de a-si alege cariera sau a ce doreste sa consume, fie ca este benefic sau nu. Un exemplu de control al consumului unor produse, l-a reprezentat asa-numita prohibitie instituita în Statele Unite în anii 1920, prin care se interzicea comercializarea de bauturi alcoolice. Aceasta interdictie guvernamentala a dus în schimb la o dezvoltare fara precedent a retelei de economie subterana si în consecinta la frauda. În centrul unei economii de piata functionale se afla libertatea deplina a pietei de a stabili în functie de cerere si oferta preturile. Conceptul de libertate este anihilat total prin socialism, un curent nascut în sânul aristocratiei, a carui idei au fost formulate de catre Karl Marx, în secolul al XIX-lea. Acesta nu era de acord cu faptul ca oamenii nu consuma tot ce produc, fara a observa însa ca acest fapt ducea la economisire si investitie, ce ducea în final la dezvoltarea mediului de afaceri, sursa prosperitatii. Socialismul a capatat amploare de abia în secolul al XX-lea în urma celor doua razboaie mondiale, iar acesta a propus abolirea pietelor, a preturilor, eliminarea „caracterului de marfa” al bunurilor si a fortei de munca, rezultând în anularea preturilor pentru factorii de productie, ce va duce la declansarea unor crize economice de neoprit. Inovatia în mediul economic, menita a reduce costurile si a timpului realizat efectiv în productie, nu a fost cautata în tarile comuniste, conducând la regres.

În capitolul Interventionism autorul stabileste rolul jucat de guvern într-o economie de piata, acela de a asigura premisele functionarii economiei de piata si protectie împotriva fraudei ori violentei din exterior. În majoritatea tarilor exista, totusi, o economie mixta, în care institutii precum telefonia sau caile ferate sunt detinute de stat. Statul actioneaza ca orice întreprinzator, în linii mari cumpara materii prime si vinde populatiei, dar adesea rezulta deficite, care sunt acoperite de la bugetul de stat, dar care în punctul în care nu mai pot fi sustinute de populatie dau nastere inflatiei. Von Mises defineste termenul interventionism: situatia în care guvernul îsi depaseste atributiile, intervenind în mersul pietei, în formarea libera a preturilor, a salariilor, a dobânzilor, a profiturilor. Din dorinta de a avantaja populatia, guvernul fixeaza preturi maximale, adica un pret inferior celui ce s-ar forma în mod liber pe piata. Aceste preturi au fost practicate în Anglia si Germania în timpul primului razboi mondial în scopul atenuarii fenomenului de inflatie; în schimb procentul inflatiei a crescut îngrijorator iar pe piata a aparut un deficit de oferta. Amestecul guvernului duce treptat prin accentuarea controlului la socialism. O alta forma a interventionismului o constituie protectionismul, respectiv izolarea pietei autohtone de cea mondiala prin introducerea unor tarife ce determina cresterea preturilor anterioare si înfiintarea de carteluri, fiind nevoie din aceasta cauza de formularea unei legislatii anticartel. Autorul concluzioneaza ca o piedica în calea instalarii suveranitatii guvernului o reprezinta exercitarea puterii consumatorului în stabilirea traiectoriei pietei.