Cauzele Decalajelor Economice

Imagine preview
(7/10)

Acest referat descrie Cauzele Decalajelor Economice.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 7 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Daniel Rus

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Economie

Extras din document

1. Conceptul de subdezvoltare economică

Este un fenomen complex, iar prin amploarea şi consecinţele sale, una din problemele globale ale omenirii. Caracter economic, politic - social ,cultural. Termeni: ţări rămase în urmă economic, ţări subdezvoltate, ţări sărace, ţări în curs de dezvoltare, ţări neindustrializate, lumea a treia etc.

Noţiunea de subdezvoltare - s-a născut din comparaţie şi este comparaţie prin natura sa; ea desemnează ceea ce anumite societăţi nu sunt (dezvoltate) şi nu ceea ce sunt. Un ansamblu de fenomene complexe şi interdependente, care se traduc prin inegalităţi flagrante de bogăţie şi mizerie, prin stagnare, printr-o întârziere relativă faţă de alte ţări, prin potenţialul de producţie care nu progresează atât cât ar fi posibil, printr-¬o dependenţă economică, culturală şi tehnologică.

2. Tipologia ţărilor în curs de dezvoltare, criterii şi indici.

Aceste ţări formează o grupare specifică, caracterizate prin trăsături comune, prin rol şi loc specifice în economia mondială contemporană. Analiza se face comparând nivelul de dezvoltare economico-socială a statului, locul şi rolul lor în cadrul comunităţii internaţionale, participarea lor la progresul material şi distribuţia rezultatelor lui. Nivelul dezvoltării umane,¬ expresia gradului de dezvoltare şi utilizare a potenţialului material şi uman al unei economii naţionale, a măsurii în care naţiunea respectivă foloseşte factorii de producţie, îi combină şi structurează, pentru a obţine maximul de eficienţă şi profitabilitate. Se utilizează un număr mare de indicatori pentru a stabili ierarhia mondială: PNB cel mai folosit, fiind şi cel mai expresiv, dar cu deficiente

Între evoluţia PNB/locuitor şi dinamica calităţii vieţii există o relaţie de dependenţă. Aceasta numai în măsura în care sporul de venit este utilizat pentru dezvoltarea învăţământului, a ocrotirii sănătaţii, a reducerii sărăciei absolute Din 1990 ONU a introdus o nouă modalitate de măsurare a nivelului de dezvoltare a ţărilor prin combinarea mai multor indicatori în cadrul unui sistem al indicatorilor dezvoltării umane (Human Development Index ¬ H.D.I.).

Cuprinde 3 componente de baza ale dezvoltării umane:

- longevitatea;

- cunoştinţele;

- standardul de viaţă.

Prin combinarea valorilor acestui grup de indicatori se determină pentru fiecare ţară nivelul valoric al indicatorilor dezvoltării umane. Raport ONU/94 asupra dezvoltării umane, ţările se împart în 3 grupe:

- cu nivel ridicat al dezvoltarii umane, cu o valoare H.D.I. de 0,800 şi peste;

- cu nivelul mediu cu HDI între 0,500-0,799;

- nivelul scăzut de dezvoltare umană, cu o valoare a HDI de sub 0,500.

In 1992, din cele 173 ţări, 53 se înscriau în prima grupă în care: durata medie de viaţă a fost 74,1 ani; gradul de alfabetizare la populaţia adultă 97,3%, iar numărul mediu de ani de şcolarizare fiind de 9,8; PNB/locuitor 14000$. Valoarea medie a indicatorului dezvoltării umane a fost de 0,886. Grupa ţărilor mediu dezvoltate, 65 ţări: durata viaţă de 68 ani; gradul de alfabetizare la un nivel de 80,4%, numărul mediu ani şcolarizare 4,8; PNB=3460$; valoarea medie a HDI 0,649. In grupa ţărilor slab dezvoltate 55 de ţări: media vieţii 55,8 ani; gradul de alfabetizare de 47,4%, numărul mediu de ani de şcolarizare 2; PNB=1170$. Valoarea medie a HDI = 0,355.

In anul 1994 raportul ONU apreciază că din grupa ţărilor în curs de dezvoltare fac parte 127 de ţări, care se grupeaza în tţări cu nivel ridicat, mediu şi scăzut de dezvoltare pe baza următorilor indicatori: speranţa medie de viaţă, accesul populaţiei la serviciile de sănătate; accesul la sursa de apa şi canalizare; numărul caloriilor consumate; ştiinţa de carte; accesul la presa şi TV; PNB/locuitor. Subdezvoltarea afectează peste un miliard de oameni, majoritatea în sărăcie absolută.

3. Aspecte structurale ale economiilor subdezvoltate

Incadrarea ţărilor celor mai slab dezvoltate în categoria subdezvoltării economice are la bază următoarele: ¬

- demografic (natalitate mare, mortalitate pe cale de reducere, o puternică creştere demografică); ¬

- economic (venit mic pe locuitor, predominanţa agriculturii tradiţionale, industrie slab dezvoltată, infrastructura înapoiată, ritm scăzut de creştere a producţiei/locuitor, grad scăzut de valorificare a resurselor, nivel scăzut al investiţiilor, subzistenţa precară: malnutriţie, boli, igienă rudimentară); ¬

- sociologic (analfabetism, neintegrare socială, situaţia socială inferioară a femeii).

Din literatura de specialitate se pot reţine următoarele caracteristici ale stării şi evoluţiei acestor ţări raportate la structurile lor.

a) nivel scăzut al venitului, care nu permite satisfacerea necesităţilor elementare ale populaţiei. Gradul redus de dezvoltare a producţiei de bunuri materiale şi servicii: capacitatea redusă de prelucrare eficientă a resurselor naturale şi de ocupare a populaţiei active; un pluralism tehnologic de producţie fragil.

Nivelul scăzut al producţiei şi al economiei, ca urmare a infrastructurii precare, sistemul de învăţământ şi ocrotire a sănătăţăii, factorul muncă s-a aflat într-o continuă creştere.

Decalajele economice sunt date de diferenţa calităţii în dezvoltarea economică a ţării.

Decalajele absolute exprimă diferenţa, măsurată în cifre absolute, între nivelul de dezvoltare economică. Decalajul relativ ¬ diferenţa calitativ-relativă (comensurată sub formă de raport, ori de procente), între partea deţinută de ţările dezvoltate şi partea detinută de ţările în curs de dezvoltare la diferiţi indicatori sintetici mondiali. Populaţia ţărilor în curs de dezvoltare, 82%, deţinea numai 1/4 din PIB şi comerţ mondial, respectiv 11% din producţia globală a industriei prelucratoare. Capacitatea ştiinţifică şi tehnologică a lumii este mai inegal repartizată: ţări dezvoltate concentrează peste 90% din numărul total al savanţilor şi cercetătorilor, 95% din aparatura electrică; 97% brevete şi invenţii; b) deformarea lor structurală: specializarea de ramura îngustă, disproporţionată între sectoarele 1, 2, 3 şi 4; în dezechilibre din industrie, agricultură şi alte ramuri ale producţiei materiale etc. c) coexistenţa mai multor tipuri de economii: de subzistenţă; economia de piaţă simplă, specifică muncii producţiei de mărfuri; economia de piaţă intensivă în sectoarele economice moderne. Cu toate aceste dezvoltări economice are un pronunţat caracter extensiv şi este dependentă de "factorul extern", de participare la divizare mondială a muncii de pe o poziţie dezavantajoasă.

Fisiere in arhiva (1):

  • Cauzele Decalajelor Economice.doc