Cererea de Servicii in Romania

Imagine preview
(8/10)

Acest referat descrie Cererea de Servicii in Romania.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 14 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Economie

Cuprins

1.Cererea de servicii.p.2
2. Cererea de servicii audiovizuale.p.3
2.1. Specificul sectorului serviciilor audiovizuale.p.3
2.2. Cererea de servicii audiovizuale.p.4
2.3. Subsectorul audiovizual.p.5
2.4. Televiziunea, ca ramură a audiovizualului.p.8
Bibliografie.p.13

Extras din document

1. Cererea de servicii

Cererea de servicii, alături de ofertă şi tarife reprezintă una dintre cele mai importante categorii ale pieţei serviciilor. Cererea de servicii reprezintă partea solvabilă a nevoii sociale reale de servicii care se manifestă pe piaţă.

Cererea acoperă numai o parte a nevoilor de consum  acelea care sunt solvabile. Consumul de servicii are o sferă de cuprindere mai mare decât cererea de servicii, pentru că are şi alte surse în afara pieţei (servicii nemarfă).

În general nevoia de servicii se manifestă în anumite perioade ale zilei, săptămânii sau luni ale anului, ceea ce face ca cererea să prezinte o anumită variabilitate în timp, care diferă de la o categorie de servicii la alta, în funcţie de o serie de factori specifici.

Astfel, cererea pentru transporturi are atât o periodicitate zilnică (diferenţiindu-se pe ore), cât şi una săptămânală (diferenţiindu-se pe zile) şi anuală (diferenţiindu-se pe anotimpuri), o astfel de evoluţie fiind determinată de mai mulţi factori formativi cu apariţie ciclică.

Cererea de servicii culturale are o evoluţie asemănătoare, diferenţiindu-se pe ore în cadrul zilei, pe zile în cadrul săptămânii şi pe anotimpuri ori luni ale anului, reflectând distribuţia corespunzătoare a timpului liber de care dispune populaţia.

În mod asemănător, dar specific, evoluează cererea de servicii turistice, sanitare, a serviciilor de comerţ.

Din punct de vedere geografic, cererea de servicii are un pronunţat caracter local, reflectând o serie de factori formativi care se regăsesc, în special, în modul de manifestare al acesteia

Cererea studiată în acest referat, cea de servicii audiovizuale se manifestă şi ea, ca şi cererea pentru serviciile amintite mai sus,diferenţiat, pe anumite ore din zi, pe anumite zile ale săptămânii şi luni ale anului (de exemplu mersul la cinematograf depinde de mărimea timpului liber al populaţiei,de asemenea urmărirea programelor TV sau a filmelor vizionate de pe casetă video sau CD, în timp ce urmărirea programelor de radio şi a înregistrărilor muzicale nu necesită neapărat timp liber sau o anumită perioadă de timp)a

2. Cererea de servicii audiovizuale

2.1 Specificul sectorul serviciilor audiovizualea„Paradoxurile imaterialului sunt exprimate într-o perfectă simbioză de serviciile audiovizuale: abundenţa (fluxului de informaţii) efemeră, informaţia spectaculară, imprevizibilul ca marfă, volatilul fiabil, clişeul personalizat, interactivitatea pasivă caracterizează valorile şi acţiunile din audiovizual. Acestea sunt mijloace de informare şi comunicare în masă care se bazează pe tehnici specifice de transmitere a sunetului şi a imaginii.”

Publicul neavizat ar putea fi scandalizat de faptul că, într-o lume în care emoţiile ţi valorile sunt modelate tot mai mult prin semnalele primite pe cale audiovizuală, actul de creaţie, conţinutul său şi distribuirea acestuia pot fi studiate şi analizate ca mărfuri.

În literatura tehnică, dar şi în statistici, activităţile care formează sfera serviciilor audiovizuale sunt structurate în cinci subramuri:

 producţia de filme pentru cinematograf, videocasete şi DVD-uri;

 distrinuţia filmelor de cinematograf, videocasete şi pentru DVD;

 proiecţia de filme;

 producţia şi distribuţia programelor de radio şi televiziune;

 producţia studiourilor de înregistrare muzicală şi distribuţia casetelor şi CD-urilor acestora.

Comerţul cu „produse audiovizuale” cuprinde tranzacţii cu o gamă foarte largă de valori, cu conţinut diferit:

– filme (difuzate prin sistemul sălilor de cinematograf, al casetelor video, DVD-urilor sau prin reţeaua de televiziune);

– programe de televiziune şi radio;

– casete şi CD-uri audio;

– aparatură de recepţie a acestora (televizoare, radioreceptoare, aparatură video, computere, etc.)

Fisiere in arhiva (1):

  • Cererea de Servicii in Romania.doc

Alte informatii

Universitatea "Eftimie Murgu", Resita