Comerțul cu amănuntul

1.1. Introducere

Un rol important in cadrul sistemelor de distributie a marfurilor revine comertului cu amanuntul, care, alaturi de comertul cu ridicata, reprezinta o veriga intermediara in fluxul relatiilor producator-consumator. Intr-o asemenea acceptiune, cunoasterea multiplelor aspecte pe care le ridica ansamblul proceselor ce dau profilul acestei activitati ofera atat orientarea, cat si instrumentarul de actiune de care au nevoie intreprinderile din domeniul circulatiei marfurilor.

Trasaturi ale comertului cu amanuntul:

• Cunoasterea multiplelor aspecte pe care le ridica ansamblul proceselor ce dau profilul activitatii de comert cu amanuntul ofera atat orientarea, cat si instrumentarul de actiune necesar firmelor din domeniul circulatiei marfurilor.

• In acceptiunile moderne, comertul cu amanuntul reprezinta un ansamblu de activitati s i relatii organizate s i desfasurate de unitati specializate pe circulatia marfurilor, in scopul aprovizionarii consumatorilor sau utilizatorilor finali.

• Data fiind complexitatea activitatii care se desfasoara in acest domeniu, pe langa relatiile economice de schimb, comertul cu amanuntul presupune si relatii juridice, bancare, prestari de servicii, precum si relatii de munca, prin intermediul carora se integreaza mecanismului de piata, fiind direct conectat cu toate cele patru componente ale pietei globale: piata bunurilor si serviciilor, piata capitalurilor, piata schimburilor monetare si piata fortei de munca.

• Activitatea de comert cu amanuntul este infaptuita de societati comerciale cu capital public sau privat, regii autonome, cooperative, unitati proprii ale producatorilor, diverse organizatii obstes ti, asociatii etc.

• Sub aspect logistic comertul cu amanuntul reprezinta o unitate a trei procese: aprovizionare-stocare-vanzare, unitate in cadrul careia vanzarile de marfuri constituie activitatea esentiala, specifica relatiilor de schimb din cadrul respectivei forme de comert.

• Prin complexitatea sistemelor de relatii ce stau la baza respectivei activitati, cat si prin conexiunile generale in circuitele de piata, comertul cu amanuntul detine un loc important in cadrul mecanismului economic al oricarei societati.

• In calitatea sa de intermediar inscris in cadrul circuitelor de distributie, comertul cu amanuntul indeplineste o serie de functii specifice. Asemenea functii se refera, in principal la cumpararea s i revanzarea marfurilor; asigurarea prezentei unitatilor sale in toate zonele, localitatile si punctele populate; asigurarea unui sortiment foarte larg si extrem de complex la dispozitia populatiei.

• Sectorizarea activitatii comerciale cu amanuntul are in vedere o grupare a respectivei activitati in functie de particularitatile retelei de unitati de desfacere, de utilajul comercial folosit, de formele organizarii muncii, precum si in ceea ce priveste nivelul unor indicatori calitativi ai activitatii economice.

• In functie de caracteristicile merceologice ale grupelor de marfuri care formeaza obiectul activitatii comertului cu amanuntul si de particularitatile indicatorilor de evaluare a activitatilor comerciale, sectorul respectiv este grupat in trei domenii distincte: comert alimentar, alimentatie publica si comert nealimentar, din care comert nealimentar specializat.

• In cadrul comertului cu amanuntul, un rol deosebit de important revine tipului retelei de unitati prin care se realizeaza vanzarea marfurilor si metodelor utilizate in procesul de vanzare. Acestea alcatuiesc impreuna formele de vanzare, care reprezinta elementul de profil al activitatii comerciale, orientandu-i intreg procesul managerial.

• In functie de tipul retelei de unitati prin care se realizeaza vanzarea marfurilor, in comertul cu amanuntul se intalnesc:

- comert stabil, realizat printr-o retea de unitati sau de automate bine delimitate din punctul de vedere al amplasarii si al perioadei de functionare;

- comert mobil, realizat prin intermediul unor puncte de vanzare in continua miscare folosind in acest scop diverse mijloace si utilaje (tonetele, chioscurile mobile, furgonetele s i autofurgonetele, autobuzele magazin, autobarurile etc.)

- comert fara magazine, care reprezinta un sistem de vanzari cu amanuntul

in cadrul caruia comerciantul apeleaza la un larg evantai de practici comerciale pentru a pune la dispozitia cumparatorilor marfurile de care au nevoie, fara a necesita prezenta acestora in magazine sau in alte puncte de vanzare.

• Aspecte interesante apar si in legatura cu tendintele ce se contureaza cu privire la evolutia comertului cu amanuntul pe plan mondial. Aceasta deoarece peste tot in lume, comertul in general si comertul cu amanuntul in special a devenit in mod progresiv un sector economic foarte dinamic, aparatul comercial cunoscand profunde mutatii pe toate planurile.

• Evolutia comertului cu amanuntul a fost puternic influentata de o multitudine de fenomene, fiecare dintre acestea punandu-si amprenta pe anumite laturi ale acestuia. Asemenea fenomene pot fi impartite in doua categorii: unele care tin de cumparator, altele generate de insasi activitatea comerciala.

• Tendintele conturate cu privire la viitoarele evolutii ale comertului cu amanuntul cunosc o anumita tipologie, referindu-se atat la evolutia de ansamblu a activitatii comerciale, cat s i la o serie de mutatii care vor avea loc in tipologia vanzarilor.

• In ceea ce priveste evolutia de ansamblu a activitatii comertului cu amanuntul, ca principale tendinte pot fi consemnate: dezvoltarea s i perfectionarea conceptelor manageriale, concentrarea activitatii comerciale s i promovarea unor noi practici si tehnologii comerciale.

• Referitor la mutatiile care vor interveni in tipologia vanzarilor s-au conturat o serie de tendinte specifice fiecarui tip de comert:

- in ceea ce priveste comertul stabil: asigurarea unor actiuni comerciale de tipul cumparare-spectacol; trecerea de la cumparatura-placere la cumparatura necesitate; organizarea vanzarilor tehnico-informatizate; modernizarea si redimensionarea comertului bazat pe automate comerciale.

- in comertul mobil: trecerea la vanzarea marfurilor pe baza unui program bine organizat, atat sub aspectul itinerariului, cat s i sub aspectul orelor de oprire si a timpului de stationare in fiecare din punctele stabilite pentru zonele aprovizionate; proiectarea si realizarea unor automagazine, autobaruri sau autorestaurante care vor practica metoda autoservirii pe baza unui un flux unic, intr-o asemenea maniera

incat sa ofere posibilitatea clientilor de a trece in linie atat prin fata marfurilor expuse, cat si prin fata casei de marcat; modernizarea si largirea sortimentului de marfuri comercializate.

- in cadrul comertului fara magazine: o modernizare mai accentuata a procesului de vanzare prin extinderea tehnicilor computerizate, largirea posibilitatilor lingvistice de corespondenta sau dialog s i solutionarea problemelor legate de legislatia vamala; incercarea de a se asigura impletirea intre practicile comerciale sau diversele forme fara magazine cu sistemele, procedurile si metodele de vanzare realizate prin intermediul marilor suprafete din cadrul comertului stabil; cres terea ponderii vanzarilor prin intermediul magistralelor informationale oferite de Internet.

• O tendinta de o forma mai deosebita, conturata in ultimul deceniu, se refera la conectarea activitatii comertului cu amanuntul din fiecare tara la circuitul comercial international. O asemenea tendinta este favorizata de o serie de fenomene cum ar fi: marimea pietelor si nivelul veniturilor populatiei din diferite tari, care ofera astfel oportunitati de afaceri; stabilitatea politica care este o preocupare de baza pentru toti investitorii straini; absenta unei legislatii restrictive in aceasta privinta; costul mai putin ridicat al terenurilor si al vadurilor comerciale.