Comerțul mondial cu produse farmaceutice - studiu de caz

O sănătate bună şi o viaţă fericită sunt încă vise îndepărtate pentru o mare parte din populaţia lumii. Extinderea acestei nevoi nesatisfăcute alimentează în prezent creşterea multor industrii globale, împărţite în categorii precum ştiinţa vieţii (life science), îngrijirea sănătăţii (healthcare) şi managementul bolii (disease management). În cadrul acestui grup de industrii se află industria farmaceutică şi preocuparea pentru remedii destinate prevenirii, ameliorării şi vindecării a sute de boli distincte, de la gripă şi răceli uşoare la SIDA şi Ebola. Acest domeniu este susţinut de noi subdomenii precum biotehnologii, genetică şi tratament prin alimentaţie (foodaceuticals). Acestea vor demonstra dacă sunt sau nu un factor ce va transforma industria în secolul al XXI-lea. Totul a început în urmă cu 100 de ani. Curiozitatea lui Felix Hoffman a creat industria farmaceutică. Adăugând un amestec de atomi de carbon şi hidrogen pe un extras din coajă de salcie, acesta a produs acidul acetilsalicilic şi astfel s-a născut aspirina. Confederaţia Rinului, Germania şi Elveţia, au fost deschizătoare de drum. Bayer a început producţia de aspirină. Antecedentele lui Novartis în Basel şi Aventis în Berlin au accelerat maturizarea industriei, constituindu-se într-un salt calitativ faţă de producţia de chimicale în vrac. Progresul a fost lent. În timp ce alte noi industrii trecuseră până în 1930 la producţia în masă, medicamentele erau încă alcătuite din compuşi medicinali primari, produse galenice formulate iniţial de fizicianul grec Galen, în al doilea secol după Hristos. Revoluţia chemoterapeutică a început cu adevărat odată cu primele substanţe antibacteriene, Prontosil (Farber) şi M&B693 (May & Baker), acestea reprezentând un salt în practica medicală.

Industria farmaceutică este una dintre cele mai complexe industrii, relevanţa evenimentelor în domeniu fiind cu atât mai crescută. Aceasta este considerata transnationala, fiind, in acelasi timp, dominata de marile firme multinationale. Astfel, in 1997, 50 din aceste firme reprezentau intre 60 si 95% din productia mondiala. Cele mai importante firme producatoare de produse farmaceutice se regasesc in tari precum Franta, Germania, Regatul Unit, Suedia, Elvetia si, in mod special, in SUA. In ce priveste tarile in curs de dezvoltare, acestea nu concureaza decat intr-un procent de 10-15% la productia mondiala de medicamente. Sectorul produselor farmaceutice a cunoscut o crestere rapida in majoritatea tarilor dezvoltate. Marile intreprinderi multinationale isi au sediul in SUA, Europa si Japonia. In SUA, intreprinderile farmaceutice s-au dezvoltat pornind de la societatile cu vanzari en-detail, pe cand in Europa, ele isi au originea in marile societati producatoare de produse chimice. Sectorul produselor farmaceutice a cunoscut o crestere rapida in majoritatea tarilor dezvoltate. La nivel mondial, industria farmaceutica traverseaza o perioada de restructurare, datorita, in parte, de scaderea ponderii in viata economica. De fapt, costul din ce in ce mai ridicat, fata de preocuparea sanatatii, in tarile dezvoltate, a facut ca guvernul sa adopte masuri vizand limitarea cresterii cheltuielior presupuse. Aceste masuri au antrenat restrictii asupra volumului vanzarilor si a pretului medicamentelor.

Cum se vorbeşte mai tot timpul de progresele medicinii, ar fi fost de aşteptat ca sănătatea oamenilor să fie tot mai bună şi serviciile medicale tot mai ieftine. Lucrurile stau exact invers. Oamenii sunt tot mai bolnavi, uneori ajungând în această situaţie tocmai din cauza consumului exagerat de medicamente şi mai ales a efectelor secundare pe care majoritatea dintre acestea le au. În plus, fiind nişte produse care se vând foarte bine, medicamentele sunt tot mai scumpe. În cartea „Adevărul despre companiile farmaceutice”, medicul Marcia Angell dezvăluie faptul că preţul medicamentelor este primul element care creşte pe facturile de servicii medicale, mai mult decât orice altceva. Dr. Angell arată că pacienţii cheltuiesc din ce în ce mai mulţi bani pe medicamente pentru simplul motiv că medicii, la presiunea reprezentanţilor companiilor farmaceutice, tind să le prescrie acestora din ce în ce mai multe medicamente. Preţurile, mai ales cele ale medicamentelor care se vând cel mai bine, sunt mărite cu regularitate, în unele cazuri chiar de câteva ori pe an. Dr. Angell arată că americanii au cheltuit în anul 2002, 200 de miliarde de dolari pentru medicamentele prescrise. Această sumă este echivalentă cu cea pe care China o alocă reînnoirii platformei energetice şi cu suma estimată de experţi a fi necesară pentru a reconstrui oraşul New Orleans după trecerea uraganului Katrina.

S-a estimat ca aproximativ 6% din comertul mondial de produse farmaceutice consta în produse contrafacute, iar în unele zone acest procent ajunge pâna la 60-80%. Contrafacerea costa industria farmaceutica 13 miliarde euro în fiecare an si sute de oameni au murit în urma administrarii de medicamentelor contrafacute.

Exista solutii anti-contrafacere: holograme, fibre, plansete, filigrane, fire, dungi iridescente, reactivitate la anumiti solventi. Cea mai mare parte a voumului acestor produse contrafacute provine din China.

In ceea ce priveste situatia exporturilor de produse farmaceutice, se observa un progres continuu al Belgiei, care, a totalizat in 2007, o valoare ce se ridica la 34,57 miliarde de euro, cu o rata de creştere de 13,6% în comparaţie cu anul 2006. În perioada 1995-2007, exporturile, ca valoare, au crescut, în medie de 22,6% pe an, ceea ce este superior faţă de rata de creştere medie anuală a exporturilor totale, de 7,7%. Totodata, cu o valoare de 12,6% din exporturile totale de produse farmaceutice din cadrul OCDE ( Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica ), Belgia este a doua tara exportatoare de produse farmaceutice, dupa Germania si inaintea altor mari puteri economice, cum ar fi, SUA, Regatul Unit si Franta. De altfel, a inregistrat o dublare a valorii procentuale, provind exporturile, din perioada 1995- 2005 ( de la 6%, in 1995, la 12,65 ). In ceea ce priveste specializarea in comertul mondial cu produse farmaceutice, pe primul loc se afla Elvetia, apoi, Irlanda, Belgia, SUA, Regatul Unit, Franta si Germania. Intensitatea acestei specializari a inregistrat o crestere accentuata in cazul Belgiei, de la 1,74 la 3,77, in perioada 1995-2005 (+117%),fata de ritmul rapid de crestere inregistrat de Irlanda, (+81%), sau Elvetia, (+31%),o tara traditional farmaceutica. În anul 2006, în America de Nord s-au înregistrat vânzări de 45% din piaţa globală, adică un procent de 8,3 din creşterea totală s-a datorat acestei pieţe. Piaţa Americii de Nord a crescut cu până la 290.1 miliarde, adică cu 5,4 procente faţă de anul 2005.

Această creştere s-a datorat impactului pieţei americane ca şi procentului de 7,6 la sută creştere din Canada. Cele cinci pieţe mari din Europa, adică Franţa, Germania, Italia, Spania şi Marea Britanie, au avut o creştere de 4,4%, până la 123.2 miliarde de dolari, adică mai puţin decât în anul 2005, când s-a înregistrat o creştere de 4,8 procente.Vânzările în America Latină au crescut cu 12,7 procente la 33,6 miliarde, în timp ce Asia, cu excepţia Japoniei şi Africii a crescut cu 10,5 procente până la 66 miliarde de dolari