Compania americană Enron

Compania ENRON a fost fondata in anul 1931,in Omaha,Nebraska sub numele de “Northern Gas Company”. A fost reorganizata in anul 1979,devenind principala companie holding,InterNorth.

In 1985,aceasta companie a cumparat Houston Natural Gas-o alta companie mai mica,si i-a schimbat numele in Enron.Compania unita, initial a fost numita HNG/InterNorth Inc.S-a construit un mare sediu central in Omaha.Apoi are loc o schimbare la conducerea companiei:directorul general Samuel Segnar este inlocuit cu Kenneth Lay.

Kenneth Lay devine directorul general al noii companii dar si principalul fondator.Mai tarziu ,Kenneth Lay muta sediul central al companiei in Houston,Texas si incepe temeinic afacerea.

Enron a fost implicata ,la inceput in transmiterea si distribuirea de electicitate si gaz in SUA ,operand cu “ power plants”-transformarea energiei mecanice in energie electica,”pipelines”-conducte de gaz.

Enron detine o larga retea de conducte cu gaz natural care se intinde de la “o frontiera la alta”,cuprinzand:

-Northern Natural Gas

-Florida Gas Transmission

-Transwestern Pipeline

Enron detinea si un parteneriat cu Northern Border Pipeline din Canada. Acestea au fost singurele companii din intreaga Enron care au adus profituri semnificative.

In 1998,Enron isi muta sectorul de activitate in sectorul apei,dand nastere companiei Azurix Corporation.Mai tarziu, azurix a esuat pe piata “water utility” si una dintre marile consecinte a fost o pierdere de bani mare,in Buenos Aires.In aprilie 2001,Enron a anuntat intentia de a desfiinta compania Azurix si de ai vinde fondul(capitalul).

Enron a fost numita de catre revista “Fortune”,sase ani consecutivi,din 1996 pana in 2001,”America’s Most Innovative Company’ si de asemenea a fost printre primele 100 companii in America,in 2000.

Manageii executivi,Keeneth Lay si Jeffrey Skilling afirmau ca Enron este “cea mai buna companie de electricitate din lume”.

Inainte de falimentul din 2001,compania Enron a angajat aproximativ 22000 de persoane si a fost una dintre fruntasele companii de electricitate,gaze naturale cu venituri de 111 mild. $.

Concluzie:

Societatea Enron a fost creatã în sectorul energiei si s-a specializat în interpunerea pentru clientii sãi în tranzactii. Ea s-a dezvoltat pe mai multe piete ale energiei si a trecut de la o dimensiune regionalã la una nationalã, apoi internationalã. În 1999, Enron se caracteriza printr-o cifrã de afaceri declaratã mai mare de 100 miliarde de dolari, plasându-se pe locul al saptelea în cadrul întreprinderilor americane si devenind un actor de neocolit al sectorului.Dincolo de cresterea sa exponentialã, modelul sãu economic, bazat pe stãpânirea pietelor a cãror executie corespunde unui termen fix si pe produsele derivate, dãdea un exemplu de „succes story” întreprinderilor din vechea economie.

FALIMENTUL ENRON

Primele zguduiri intervin în octombrie 2001, cu o avertizare privind rezultatele (profit warning), în scãdere puternicã în raport cu previziunile si cu aparitia primelor dificultãti de trezorerie. Apoi, evenimentele s-au precipitat: scãderea cursurilor, neîncrederea investitorilor, degradarea notatiilor (actiunilor de a da note), primele bãnuieli privind manipulãrile conturilor, primele demisii, spirala conform cãreia fiecare componentã antrena o altã componentã si care a condus, la începutul anului 2002, la demisia presedintelui si fondatorului Kenneth Lay si declararea falimentului grupului.Kenneth Lay cedeaza functia de conducere lui Jeffrey Skilling.

Diferitele anchete au pus în luminã principalele aspecte ale acestui esec financiar major, de ordinul a 100 miliarde de dolari datorii, dintre care o parte nu mai putea sã fie acoperitã. Cifrele de afaceri fuseserã artificial majorate, luându-se ca bazã contractele încheiate sau în curs de negociere, si nu cum este uzanta pentru intermediar, numai comisioanele încasate sau angajate. Calculatã pe aceastã bazã (valoarea contractatã sau negociatã), cifra de afaceri efectivã ajunsese

la 6 miliarde de dolari.

Enron a dat faliment în luna decembrie 2001, când s-a descoperit că avea datorii nedeclarate în valoare de câteva milioane de dolari.

Falimentul a fost declansat datorita faptului ca la Enron ii scadea valoarea pe piata,si conducatorii companiei au deturnat miliarde de dolari prin intemediul umflarii bilanturilor financiare, investitorii fiind inselati de situatia fiscala vopsita in roz a Enron, care avea deja probleme financiare serioase.

Kenneth Lay a catalogat falimentul ca fiind 'o mare tragedie', invinuindu-l pentru falimentul Enron pe directorul financiar Andrew Fastow, care a fost condamnat deja in 2004 la 10 ani de inchisoare si plata unei amenzi de 23,8 milioane de dolari.