Contractul de Leasing

1. Contractul de leasing

Analistii comertului international au scos in evidenta faptul ca leasing-ul constituie o expresie a tehnicilor moderne de contractare in acest domeniu. Insistenta asupra acestui tip de contract este explicata de mai multi autori prin pragmatismul si eficacitatea lor.

Leasingul este operatiunea prin care o parte, denumita locator(finantator), transmite celeilalte parti denumita utilizator(beneficiar), contra unei plati periodice, denumita rata de leasing, dreptul de posesie si folosinta al unui bun al carui proprietar este, pentru o perioada determinata de timp.

Elementele cele mai importante care decurg din aceasta definitie si care delimiteaza leasingul de alte operatiuni inrudite, sunt urmatoarele:

- Locatorul ramane proprietarul bunului ce constituie obiectul contractului de leasing, pe toata perioada de derulare a contractului; aceasta implica si faptul ca, in cazul neachitarii ratelor de leasing locatorul are dreptul de a-si retrage bunul.

- Utilizatorul are dreptul sa beneficieze, pe perioada contractului, de toate avantajele folosirii bunului, asumandu-si in acelasi timp si riscurile exploatarii acestuia.

1.1. Scurt istoric

• Operatiunile de leasing sunt elemente relativ noi pe piata de leasing. Primele operatiuni de leasing au avut loc in Statele Unite ale Americii in cursul anului 1954, acestea marcand infiintarea companiei American Leasing Corporation. In perioada ce a urmat, activitatile legate de leasing au inregistrat o dezvoltare rapida, extinzandu-se in toate tarile dezvoltate ale lumii, constituind un element important al economiei.

• In Romania, prima companie de leasing a fost infiintata in 1994 – SC Mister D Leasing SRL.

• Trei dintre cele mai importante societati de pe piata la acea vreme erau: Demir Romlease (actuala companie UniCredit Leasing), DRT Leasing si Romlib Leasing.

• In Romania, primele cadre legislative privind leasingul au fost alcatuite in 1995. Pe parcursul anului 1997, ca o consecinta a dezvoltarii rapide a activitatilor de leasing, a fost emisa prima Lege a Leasing-ului – OG51/1997, aceasta fiind ratificata in 1998.

• Avand drept scop promovarea activitatilor de leasing si a avantajelor acestora pe piata romaneasca de resort, trei companii de leasing au infiintat in Februarie 1996 Uniunea Nationala a Societatilor de Leasing.

In S.U.A., leasing-ul a fost reglementat prin United States Uniform Consumer Credit Code si prin Uniform Commercial Code. In Marea Britanie, Franta si Belgia s-au elaborat reglementari, care definesc relatiile contractuale pe baza de leasing si precizeaza operatiunile pe care le include.

Leasing-ul a fost determinat, in aparitia sa de cauze obiective. Astfel, in S.U.A., in Marea Britanie si in alte tari erau intampinate greutati in finantarea afacerilor, ca urmare a rigiditatii formelor si procedeelor existente. Oamenii de afaceri simteau nevoia dotarii societatilor lor comerciale cu echipamente moderne, in conditiile in care utilajele din dotare se invecheau, mai ales ca efect al uzurii lor morale. Formula cumpararii unor bunuri de la vanzator in scopul inchirierii lor acelor clienti care aveau nevoie de ele a aparut ca o formula salvatoare si eficienta.

1.2. Obiectul contractului de leasing

Obiectul operatiunilor de leasing il pot constitui:

- echipamentele electronice de calcul;

- aparatele si instrumente de masura;

- mijloacele de transport;

- masinile-unelte, masinile agricole, unele bunuri de folosinta indelungata;

- cladirile destinate diferitelor activitati industriale, comerciale, administrative etc.

1.3. Elementele definitorii ale contractului de leasing

Elementele definitorii ale contractului de leasing sunt cumpararea unor bunuri in scopul inchirierii lor; inchirierea acestor bunuri in scopul unei redevente locative; folosirea acestor bunuri de catre client in scopuri profesionale; latitudinea clientului sa achizitioneze bunul respectiv la sfarsitul locatiunii.

In contractul de leasing sunt implicate mai multe parti, si anume:

• cumparatorul – persoana care cumpara bunul pentru a-l inchiria;

• vanzatorul – persoana care vinde bunul si care poate fi chiar producatorul acestui bun;

• clientul – persoana care are nevoie si, deci, solicita masina sau utilajul respectiv in locatie.

Prin intermediul acestui contract, cumparatorul obtine beneficii importante, vanzatorul are o piata asigurata pentru produsele sale, iar clientul are posibilitatea sa-si procure masinile si utilajele fara investitii prea mari. Mai mult, el realizeaza reducerea cheltuielilor de productie si de credite pentru plati.

Din cele prezentate mai sus reiese ca putem defini leasing-ul ca fiind acea operatiune juridica prin care o persoana fizica sau juridica (o societate specializata) cumpara un anumit bun (de regula masini si utilaje) in vederea inchirierii unei alte persoane (o societate care utilizeaza bunul respectiv).

Profesorul Tudor R. Popescu observa, in cadrul acestei operatiuni, ca “locatarul are initiativa afacerii, vanzatorul o permite, creditorul o faciliteaza si toti impreuna, actionand in interes propriu, actioneaza in acelasi timp si in folosul celorlalti”. La randul sau, profesorul Ioan Macovei detaliaza modul in care operatiunile de leasing “prezinta avantaje pentru toate partile interesate”.