Controlul de Gestiune si Teoria Organizationala

Imagine preview
(7/10)

Acest referat descrie Controlul de Gestiune si Teoria Organizationala.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 8 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Radu Riana Iren

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Economie

Cuprins

CONTROLUL DE GESTIUNE ŞI TEORIA ORGANIZAŢIONALĂ 2
CONTROLUL DE GESTIUNE ŞI TEORIA CLASICĂ 2
CONTROLUL DE GESTIUNE ŞI ŞCOALA RELAŢIILOR UMANE 3
CONTROLUL DE GESTIUNE ŞI NOILE TEORII ECONOMICE 5

Extras din document

Controlul de gestiune şi teoria organizaţională

Misiunea controlului de gestiune este de a orienta actorii întreprinderii în sensul dorit de conducători. Teoriile organizaţiei expuse în continuare dezvoltă conceptul de ,,omul muncind în contul organizaţiei’’ .

Teoria clasică consideră că omul este leneş şi limitat prin cunoştinţe. Organizaţia trebuie deci, să-i simplifice munca şi să-i ceară efort fizic cât mai puţin. Rolul controlului este de a informa superiorul asupra randamentului subordonatului pentru al sancţiona dacă este cazul.

Teoria relaţiilor umane consideră că omul este o fiinţă sensibilă şi afectivă. Deci el trebuie să participe la luarea deciziilor şi stabilirea obiectivelor întreprinderii în scopul motivării. Rolul controlului de gestiune este de a organiza delegarea autorităţii punând în practică un sistem de animare motivant.

Noile teorii economice consideră că omul este raţional (teoria economică clasică) şi oportunist. El acţionează în sensul dorit de organizaţie în măsura în care el găseşte un interes personal. Controlul trebuie să evolueze în permanenţă în scopul limitării posibilităţilor de derivă.

Controlul de gestiune şi teoria clasică

După diferiţi autori şcoala clasică a dezvoltat în particular avantajele organizaţiei centralizate. M. Weber preconiza o organizaţie de tip birocratic utilizând ca principal mijloc de coordonare regulile şi procedurile. Totuşi acest tip de orgaanizaţie este puţin favorabil controlului de gestiune dezvoltat. Paradoxal, într-un contex de centralizare F. W. Taylor a contribuit la crearea unuia din principalele instrumenteale controlului de gestiune.

1. Aportul teoretic

F. W. Taylor, inginer de profesie, a dezvoltat un tip de organizaţie de muncă numită organizaţie ştiinţifică de muncă (O. S. M.) care avea ca obiectiv ameliorarea productivităţii întreprinderii industriale. Această organizaţie ducea la scăderea preţurilor şi la ameliorarea generală a nivelului vieţii. O.S.M. se baza în principal pe:

- O divizare a sarcinilor care permitea formarea rapidă de muncitori penrtu sarcinile elementare;

- O separare între concepţia şi execuţia sarcinilor care să garanteze calitatea pregătirii procesului de producţie şi normalizarea sarcinilor de execuţie.

- Motivarea operatorilor printr-un sistem de remunerare în funcţie de randament.

2. Aplicarea controlului de gestiune

Controlul de gestiune se baza pe delegarea decizei. Însă O.S.M. nu avea în vedere delegarea deciziei; ea consta dimpotrivă în centralizarea informaţiilor, transferînd controlul de la nivelul atelierului spre cel al direcţiei.

Totuşi Taylor a făcut posibilă exercitarea controlului de gestiune favorizând crearea unui instrument de măsurare a rezultatelor: contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor.

Separând cocepţia de execuţia sarcinilor, el a dat implicit putere de decizie cadrelor funcţionale. Acestea deţineau noţiunile, informaţiile ce constituiau o sursă de putere în întreprindere. El a contribuit la crearea unei scări ierarhice intermediare ce reprezintă o primă schiţă a descentralizării.

Remarcă: M. Crozier şi E. Friedberg au studiat sursele puterii într-o organizaţie. Ele provin:

Din cunoaştere;

Din stăpânirea relaţiilor cu mediul;

Din informaţiile de care dispun actorii;

Din măiestria utilizării regulilor şi procedurilor organizaţionale.

Controlul de gestiune şi şcoala relaţiilor umane

Faţă de disfuncţionalităţile induse de către o organizaţie tayloriană sau birocratică, în particular şcoala relaţiilor umane, s-au concentrat asupra studierii factorilor de motivare. Diferiţi cercetători au găsit aplicabilitatea practică a acesteia în domeniul controlului de gestiune.

Fisiere in arhiva (1):

  • Controlul de Gestiune si Teoria Organizationala.doc

Alte informatii

Univer. Dunarea de jos, Facultatea de stiinte economice, CIG3 zi, disciplina Control de gestiune.