Corporatii - Politici Corporatiste

Imagine preview
(8/10)

Acest referat descrie Corporatii - Politici Corporatiste.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 25 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Profesor economie

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Economie

Cuprins

1.Scurt istoric al corporatiei pag.3-5
2.Corporatia transnationala. Clarificari conceptuale pag.6-10
3.Motivatii de expansiune pentru corporatiile transnationale pag.11-14
4.Impactul corporatiilor transnationale asupra mediului
economic al statului gazda pag.15-17
5.Impactul corporatiilor in Romania: o scurta analiza pag.18-19
6.Implicatiile problematicii asupra Uniunii Europene pag.20-22
7.Concluzii si pareri personale pag.23-24
Bibliografie

Extras din document

1.Scurt istoric al corporatiei

Notiunea de corporatie provine din cuvantul latin „corpus” - grupare de oameni. „Entintati” care desfasurau activitati comerciale pot fi intalnite inca din Roma Antica sau Imperiul Maurya (India, in anii 300 i.Hr.). Iar prima corporatie moderna a aparut inca din anul 1601.

Corporatiile le putem intalni in orice tip de activitate umana. Aceste entitati pot fi gasite si in activitati in care individul este una dintre caracteristicile de baza. Un exemplu de astfel de activitate este agricultura. Si chiar daca despre cele mai mari corporatii din lume nu putem spune ca au o istorie seculara, acest tip de organizatie poate fi intalnit inca din Antichitate. In Europa medievala, bisericile, la fel ca si guvernele, au devenit „incorporate”. Ideea de baza era ca, prin „incorporare”, noua entitate va exista o perioada mult mai lunga de timp decat membrii sai.

Prima corporatie moderna dateaza inca din 1601, an in care regina Elisabeta I a creat compania East India Trading. Lee Drutman, director de comunicare in cadrul unei organizatii americane non-profit „Citizen Works”, noteaza faptul ca, in anii 1600, rolul unei organizatii era diferit fata de cel de azi. „Corporatiile erau mici, un fel de institutii guvernamentale, create pentru un anumit scop”, spune Drutman. Scopul corporatiei era de a aduna investitori interesati de finantarea anumitor proiecte ample, cum ar fi explorarile.

Astfel, multe colonii americane erau, initial, guvernate de corporatii. Totusi, ca si in prezent, investitorii in astfel de entitati ale regatului erau responsabili de pagubele si pierderile suferite de corporatie. Dar avantajul corporatiilor tinea de limitarea pierderilor. Cei care navigau din Anglia in Indiile de Est pentru comert, puteau fi ruinati daca pierdeau pretioasa marfa. In schimb, prin participarea in cadrul unei corporatii, raspunderea „actionarilor” era limitata numai la investitia lor initiala.

In scurt timp, compania britanica East India Trading a venit simbolul potentialului de imbogatire. Dupa ce corporatia a primit drepturi exclusive asupra comertului cu Africa si Indiile de Est si avantaje acordate pentru o perioada de 15 ani, investitia initiala aduce castiguri de 150% deja din 1611.

Dar in pofida potentialului aratat de corporatii, la mijlocul anilor 1800, in Statele Unite, acest tip de organizare nu mai era la moda. Motivul tine de faptul ca legea care reglementa corporatiile de la acea data era orientata mai mult spre interesul public, decat spre cel al actionarilor corporatiei. In plus, aceste entitati erau urmarite indeaproape de catre stat. Spre exemplu, corporatiile aveau specificate anumite limite de profitabilitate sau gradul maxim de indatorare pe care il pot atinge. Spre exemplu, in cazul castigurilor, daca profitul era obtinut din lucrari publice, corporatiile aveau dreptul numai la recuperarea investitiei initiale si un anumit procent de castig.

Daca nivelul stabilit era depasit, profitul era transferat automat la stat. In plus, reglementarile de la mijlocul anilor 1800 specificau si cat teren putea detine o corporatie. Iar puterea investitorilor era limitata de faptul ca toti actionarii aveau drepturi egale de vot, indiferent de cota detinuta din capital. De aceea, la inceputul secolului al XIX-lea, in Statele Unite existau numai cateva sute de corporatii.

Totusi, guvernele au inceput sa realizeze potentialul de venituri pe care le pot obtine corporatiile daca au parte de legi mai permisive. La sfarsitul secolului al XIX-lea, New Jersey a fost primul stat din SUA care a adoptat o astfel de lege. A urmat Delaware (1899) care, in foarte scurt timp, a ajuns sa fie cunoscut ca statul cel mai „prietenos” cu corporatiile. Motivul acestui statut tine de o greseala facuta de oficialii din New Jersey. Acestia au majorat taxele percepute corporatiilor, ceea ce a determinat un exod catre Delaware. Si chiar si dupa realizarea greselii facute si reducerea taxelor, New Jersey nu a mai putut concura cu Delaware. Astfel, si in prezent, cele mai multe corporatii sunt inregistrate in acest stat. Statisticile arata faptul ca in Delaware figureaza aproape jumatate din corporatiile americane si aproximativ 60% din cele prezente in Top 500 realizat de „Forbes”.

- Secolul XX

Puterea obligatiilor limitate, alaturi de legile mai laxe si dezvoltarea pietelor de capital au fost factorii ce au dat nastere corporatiei moderne. In plus, procesul privind taxele impuse companiilor de transport feroviar din Statele Unite a inceput sa influenteze politicenii. Statul California a impus, prin lege, impozite companiilor de cai ferate. Pe de alta parte, corporatiile respective s-au opus legii, spunand ca impozitarea nu este egala pentru toti. Prin acest proces, corporatiile au castigat drepturi ca si alte persoane - amendamentul 14 al Constitutiei SUA spune ca toate persoanele, la acea data si sclavii din Africa, au drepturi egale. Totodata, corporatiile americane au mai castigat un drept, acela de achizitie si fuziune. Iar in perioada 1989-1904, din peste 1.800 de corporatii au ramas mai putin de 160.

Reglementarile mai permisive au devenit o caracteristica a secolului XX. In opinia multor economisti, aceasta relaxare legislativa a stat la baza boomului economic, atat inainte, cat si dupa Primul Razboi Mondial. Anii ‘80 au adus un nou fenomen - privatizarile. Multe state au vandut companiile de utilitati publice unor corporatii. Iar ideologia reglementarilor mai permisive a insotit adesea aceste transferuri de proprietate. Totodata, aceasta perioada a adus si dezvoltarea conglomeratelor. Multe corporatii puternice au cumparat alte companii din acelasi domeniu de activitate, cu scopul consolidarii pozitiei.

- Critici

In pofida dezvoltarii rapide a corporatiilor, aceste entitati nu au dus lipsa de critici. Adam Smith (1723-1790), parintele economiei, este unul dintre principalii combatanti ai corporatismului. In lucrarea „Averea natiunilor”, Adam Smith spune ca forma de organizare a companiilor este pe actiuni. Motivul tine de separarea managementului de proprietari. Adica, directorii unor astfel de companii nu administreaza investitiile la fel de bine precum daca ar fi proprii lor bani.

Astfel, in managementul unor astfel de companii predomina neglijenta si risipa, considera Adam Smith. In anii 1700, companiile pe actiuni aveau un consiliu de guvernatori care urmareau activitatile zilnice. Dar in acea perioada, managementul era limitat de geografia secolului al XVIII-lea. Spre exemplu, timpul alocat navigarii intre India si Marea Britanie dura cateva luni. Iar un drum dus-intors puate dura chiar mai mult de un an. In acest context, managerii corporatiilor de atunci au transferat populatiei toate costurile.

Fisiere in arhiva (1):

  • Corporatii - Politici Corporatiste.doc

Alte informatii

Universitatea POLITEHNICA Bucuresti Facultatea de Inginerie Electrica