Extras din referat
1. Costul indatorarii pe termen scurt
1.1. Costul creditelor de trezorerie si costul creditelor de scont
Performantele gestiunii trezoreriei nu se masoara doar in functie de nivelul dobanzii platite pentru imprumuturi sau primite pentru plasarea excedentelor de disponibilitati banesti.
Preocuparea trezorierului trebuie sa fie optimizarea gestiunii fluxurilor. El trebuie sa aleaga instrumentele de plata adecvate, sa imprumute la cea mai buna dobanda, sa realizeze plasamentele cel mai bine remunerate si sa realizeze un arbitraj intre diferitele mijloace de finantare sau intre liniile de credit si plasamente.
Obiectivul de atins este acela al trezoreriei zero, conform caruia firma trebuie sa-si onoreze prompt toate angajamentele si sa-si plaseze operativ disponibilitatile, astfel incat soldul conturilor curente sa fie minim. Aceast lucru presupune ca sumele excedentare sa faca obiectul unor plasamente sistematice.
Justificarea trezoreriei zero este reflectata prin intermediul costurilor de oportunitate. Remunerarea soldurilor de disponibilitati in conturi curente fiind nesemnificativa, atrage o lipsa de castig, deci un cost de oportunitate egal cu diferenta fata de remunerarea ce ar fi adus-o plasamentul acelui excedent, de exemplu, intr-un depozit de o luna daca acesta s-ar fi mentinut in acest interval.
Totodata, costul creditelor este, de regula, mai mare decat al mijloacelor de finantare pe piata financiara si reprezinta, deci, un cost explicit pentru firma.
In acelasi timp, costul real al creditului difera fata de rata nominala a dobanzii, intrucat in calcul sunt luate toate cheltuielile legate de credit, deci inclusiv comisioanele si numarul de zile real de creditare de care beneficiaza firma fata de numarul de zile inscris in contractul de credit.
Pentru un credit de trezorerie, suma dobanzii datorate de firma (D) este:
D = (1)
unde:
C = suma creditului contractat
t = durata creditului
p = rata dobanzii anuale negociate
Pentru determinarea costului real al creditului (p’) se foloseste egalitatea:
D’ = (2)
unde:
D’ = suma cheltuielilor totale legate de credit
C’ = suma creditului pusa la dispozitia firmei
t’ = durata reala a creditului acordat firmei
Din relatia de mai sus obtinem:
p’ = (3)
Un credit de scont este caracterizat de urmatoarele relatii:
S = (4)
si
a=A-A* = A(1- ) (5)
ts = (6)
unde:
S = scontul
A = valoarea finala a efectului comercial
d = durata, in zile, de la negociere pana la scadenta
ts = taxa scontului anuala, in procente
a = valoarea efectiva sau actuala a efectului comercial
Si de data aceasta, costul real al creditului (p’) se obtine din relatia:
D’= (7)
adica:
p’= (8)
in care marimile au aceeasi semnificatie ca si in cazul creditului de trezorerie.
1.2. Costul creditului comercial furnizori
Asa cum am mai precizat, creditul comercial este caracterizat de termenii creditului, adica durata creditului si rabatul comercial.
Fie C volumul total al achizitiilor facute de un client (cumparator) de la un furnizor pe parcursul unui an. Presupunem ca durata creditului este de t zile, iar in cazul in care clientul plateste in t’ zile, atunci va beneficia de o reducere (rabat comercial) de p procente din valoarea intregului volum al cumpararilor.
Apar doua situatii care sunt la indemana firmei cumparatoare:
clientul decide sa profite de reducere; in acest caz, el va plati pe an, pentru cumpararile facute, o suma:
C’= C*(1-p) (1)
adica zilnic: (2)
Asadar, media creditului furnizor este: t’* (3)
clientul decide sa nu profite de reducere; atunci valoarea creditului comercial furnizor va fi:
t* (4)
Asadar, creditul suplimentar obtinut este:
t* - t’* (5)
Acesta poate fi folosit de catre furnizor pentru a-si mari stocurile, rambursa creditele la banci etc.
Acest nou credit primit de cumparator are un cost. Intrucat cumparatorul pierde reducerea de p procente, costurile sale anuale vor creste cu p*C.
Impartind aceasta crestere de costuri la valoarea creditului suplimentar, se obtine costul implicit al creditului comercial suplimentar obtinut:
Preview document
Conținut arhivă zip
- Costul Indatorarii pe Termen Scurt.doc