Creșterea economică în Republica Moldova

Cresterea economica a Republicii Moldova dupa anul 1990

Situatia si aspectele initiale ale tranzitiei economiei Republici Moldova dupa 1990

Vom analiza în cele ce urmeaza situatia economica Republicii Moldova dupa 27 august 1990, adica dupa declararea independentei si suveranitatii acestui stat. În primul rînd e necesar faptul de amintit ca Moldova pîna în acest an, dealtfel casi toate statele fost socialiste, avea o economie de tip planificata. Simultan cu marele eveniment de la 27 august 1990, Republica Moldova o lua pe un drum nou spre o economie de piata, asadar tînara tarisoara din punc de vedere economic s-a pomenit într-o perioada de tranzitie.

La începutul anilor 90, „declinul transformational" (notiune pusa în circulatie de economistul ungar D. Kornay) în productie a atins cota de 25—30 procente chiar si în asemenea târi europene prospere cadrul fostului lagar socialist cum ar fi Ungaria, Cehia, Polonia. Concomitent cu lichidarea vechilor institutii economice, se rupeau si relatiile economice stabilite, lua amploare inflatia, scadea nivelul de viata al populatiei.

Diminuarea rolului stabilizator al statului a generat haos în economie si a stimulat criminalizarea acesteia. Reducerea considerabila a încasarilor bugetare, criza neplatilor, micsorarea acumularilor si a activitatii investitionale constituie doar o lista incompleta ce indica grelele încercari prin care ne-a fost dat sa trecem în aceasta etapa de tranzitie.

în astfel de împrejurari, tabloul general al declinului transformational în Republica Moldova are unele particularitati caracteristice evidente, conditionate de faptul ca economia sovietica se dezvolta într-o tara uriasa, cu un sistem economic unic, orientat spre marea ei piata, cooperata sub aspect economic si tehnologic cu mii de între¬prinderi amplasate pe teritoriul imens de Ia Marea Baltica pâna la Oceanul Pacific. Fiind „înnodata" într-o retea gigantica, Moldova nu avea nici independenta statala, dar nici o politica economica independenta. Nu e de mirare, deci, ca dupa destramarea U.R.S.S., tânarul nostru stat s-a pomenit a fi parca la o margine a acestui spatiu economic, cu care înca mai ieri era legat prin mii de fire. În consecin¬ta, s-a produs o explozie a cresterii vertiginoase a preturilor la energie, preturi care au devenit catastrofale pentru o republica ce-si satisface necesitatile energetice aproape suta la suta din import. Nu putem trece cu vederea nici zguduirile din zona rublei, care au contribuit la distrugerea economiei Moldovei.

Vom mai aminti ca anume la începutul anilor 90 s-a declansat conflictul militar de la Nistru, care a cauzat si destramarea complexului militar de la Nistru care a cauzat¬ destramarea complexului teritorial-economic unic al Republicii.

În tot spatiul fostei Uniuni si în tarile Europei Centrale si de Est s-a optat univoc si ireversibil în favoarea economiei bazate pe recunoaste¬rea dreptului asupra proprietatii private si egalitatii în drepturi a tuturor formelor de proprietate, pe necesitatea concurentei libere si activitatii de antreprenoriat E clar ca transformarile social-economice de proportii nu puteau sa nu aprofundeze greutatile cu care se confrunta noile state independente, ceea ce s-a si întâmplat de fapt.

Dar criza poate fi depasita numai daca se creeaza o economie de piata si se reglementeaza mecanismul functionarii ei pe baza principiilor elaborate de practica si stiinta mondiala, ce vizeaza trecerea de la sistemul administrativ de comanda la economia de tip deschis. Aceasta ar însemna constituirea a trei piete principale: piata de marfuri si servicii, piata de capital si piata muncii, reglementate de cerere si oferta.