Criza din sistemul bancar

Sistemul bancar romanesc nu este foarte afectat foarte grav de criza pentru ca bancile autohtone s-au limitat la operatiunile clasice de economisire-creditare, ferindu-se sa gestioneze produse financiare complexe, cu un grad mai ridicat de risc. Activitatea de creditare este extrem de profitabila in Romania, bancile comerciale prezente aici nu au avut nevoie sa apeleze la produse sofisticate pentru a realiza marje de profit mari. Bancile romanesti nu sunt obisnuite sa-si asume riscuri, lucru reiesit si din maniera prin care au reusit sa transfere de fiecare data toate riscurile catre clienti, prin majorarea dobanzilor si comisioanelor, prin limitarea plafoanelor maxime de indatorare si prin solicitarea de garantii suplimentare. Acesta este unul dintre motivele pentru care in Romania, comparativ cu alte state europene, creditele sunt foarte scumpe.

Cei mai afectati de criza sunt clientii bancilor care vor contracta mai greu creditele din cauza politicii monetare restrictive impusa de BNR de scumpire a creditelor si de limitarea accesului la finantare pentru o parte din populatie. Persoanele care au contractat credite in valuta resimt acum din plin deprecierea leului care se afla pe o panta descendenta in raport cu moneda unica europeana. De pe urma acestui fapt, cel mai mult au de suferit cei care au credite ipotecare sau imobiliare. Daca sunt in primii ani de contract, acestia vor avea sigur o rata mai mare, majoritatea creditelor avand rate descrescatoare. In plus, pierderile suferite prin aprecierea euro nu vor putea fi acoperite prea usor printr-o revanzare, pretul locuintelor fiind in scadere, mai ales in cazul apartamentelor vechi.

Clientii bancilor au trimis la Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC), de la inceputul anului, peste 800 de reclamatii ce vizeaza cresterea dobanzilor la credite si modificarea clauzelor contractuale fara instiintare in prealabil, potrivit datelor centralizate de ANPC.

O alta problema a crizei este reprezentata de resursele umane din sistemul bancar. Bancile tin acest lucru confidential pentru a nu-si pune in pericol imaginea, pentru ca asta ar insemna sa fie vulnerabila iar oamenii sa inceapa sa isi scoata banii. Prin disponibilizarile care se fac, se vizeaza reducerea riscurilor si costurilor pentru a spori activitatea concentrata asupra serviciilor de baza, de economii si investitii.

Avantajele crizei

1.Băncile româneşti deţin rezerve minime obligatorii semnificative la banca centrală, până nu demult 20% din depozitele constituite în lei (în prezent 18%), iar pentru cele în valută nivelul ratei rezervelor minime obligatorii este în prezent 40%. Acest lucru demonstrează faptul că BNR are destule lichidităţi la dispoziţie pentru a le putea pompa treptat în sistem în caz de criză de lichidităţi.

2. Indicatorii de prudenţialitate şi profitabilitate pe anul 2008, deşi s-au deteriorat uşor fata de anul trecut, arată că sistemul bancar românesc este unul solid.

3. Începând cu data de 15 octombrie 2008, plafonul de garantare pe deponent garantat persoană fizică şi pe instituţie de credit s-a majorat la echivalentul în lei la 50.000 euro, în timp ce plafonul de garantare pe deponent garantat persoană juridică şi pe instituţie de credit a rămas la acelaşi nivel, respectiv echivalentul în lei la 20.000 euro. Chiar şi în condiţiile unui plafon de 20.000 euro 99,2% din depozite erau acoperite, valoarea lor totală însemnând 60% din valoarea totală a depozitelor din sistem.

4. Noile reguli de creditare au micşorat apetitul de creditare al românilor, prin faptul că băncile au fost nevoite să devină mai restrictive în acordarea creditelor, pornind de la calitatea clienţilor în primul rând. Astfel, se evită creditarea de tip „subprime”.

5. Rezerva valutară a BNR este una consistentă (la 1 octombrie a.c. măsura 26 miliarde euro), fiind gata oricând nevoia o cere de a fi aruncată în piaţă pentru a calma spiritele.

6. Politica de comunicare a BNR este una din ce în ce mai activă, guvernatorul colaborând cu guvernul şi preşedenţia în transmiterea de mesaje către public.

7. Există o relaţie de colaborare fructuoasă în ultima perioadă între BNR şi Asociaţia Română a Băncilor.

8. Activitatea Biroului de Credit s-a intensificat, existând o evidenţă din ce în ce mai cuprinzătoare a debitorilor.

9. Băncile româneşti nu au investit până în prezent în „produse toxice”, în special pe piaţa europeană.

10. Posibilităţile de creştere economică şi de dezvoltare ale ţarii noastre pot atrage în continuare investitori străini, dornici de plasamente mai bune.

Dezavantajele crizei

1.Aproximativ 57% din credite sunt acordate în valută, ceea ce face sensibil la variaţiile cursului de schimb portofoliul băncilor.

2. Unii indicatorii macroeconomici au tendinţe de deteriorare, ceea ce poate determina o instabilitate la nivelul fluxurilor de capital extern.

3. Cea mai mare banca din sistem, BCR a fost retrogradată de Standard&Poor’s de la BBB- la BB+, tendinţa putând să se menţină şi pentru celelalte bănci.

4. Gradul de concentrare a activităţii bancare în România, deşi în scădere, este unul destul de ridicat, în luna iunie 2008, primele 5 bănci din sistem concentrau peste 50% din totalul activelor bancare, din care primele 2, BCR şi BRD-GSG, deţineau 37,2% din total active.

5. Conjunctura internaţională, în special evoluţiile de pe pieţele valutare din regiune, fac vulnerabilă România, în special în privinţa atacurilor speculative.

6. Publicul pierde din încredere în sistemul bancar, datorită comportamentului neetic al anumitor bănci, în special în perioada actuală, destul de tensionată (măriri de dobândă şi comisioane nejustificate etc).

7. Existenţa unor produse bancare cu dobânzi promoţionale şi variabile ulterior, care ar putea afecta capacitatea de rambursabilitate în viitor a unor clienţi.

8. O posibilă reaşezare a preţurilor pe piaţa imobiliară (depinde de amploarea ei), care ar putea afecta garanţiile imobiliare. Cu toate acestea, ponderea creditelor ipotecare este de numai 3,8% din PIB, foarte redusă în comparaţie cu nivelele din ţările occidentale.

9. Posibilitatea de faliment ale unor bănci din străinătate, care au sucursale sau achiziţii şi în România.

10. Datorită crizei de lichidităţi din străinătate, unele bănci mamă vor pompa mai puţini bani în subsidiarele din România.

Oferte promotionale in perioada de criza- bancile se intrec in oferte de economisire si creditare.

BRD-Groupe Société Générale îşi diversifică oferta comercială, lansând un nou instrument de economisire - Depozitul Avans. Acesta se individualizează prin plata dobânzii in contul curent, la dispoziţia clientului, încă din momentul constituirii.

Astfel, clientul va putea beneficia de siguranţa unui câştig imediat şi de flexibilitate maximă în utilizarea dobânzii câştigate pentru banii depuşi. Această sumă poate fi reinvestită în condiţii avantajoase sau retrasă din contul curent, pentru orice alte întrebuinţări. Depozitul Avans este disponibil în lei sau euro, pe termen de 90, 180 sau 365 zile. Suma minimă necesară pentru constituire este de 1.000 de lei sau 1.000 de euro.