Criza economică din 1929-1933

Premisele crizei

Intre anii 1920-1929 economia mondiala si economia de piata din tarile capitaliste dezvoltate ramane, inca, sub influenta fenomenelor economice antebelice si a realitatilor generate de prima mare conflagratie mondiala. Cateva dintre fenomenele caracteristice acestor ani sunt:

a) cererea masiva de alimente, bunuri de larg consum, echipamente industriale,materiale si materii prime necesare nevoilor imediate ale populatiei si reconstructiei economice.

b) manifestarea, in toate tarile europene, a unui puternic fenomen inflationist. Inca din timpul razboiului, tarile beligerante, pentru a-si acoperi nevoile generate de costurile enorme impuse de participarea la operatiunile militare, au emis bani fara acoperire. Dupa razboi situatia se mentine si se amplifica datorita cheltuielilor enorme necesare reconstructiei, datorita rambursarii datoriilor externe (in cazul Frantei si Marii Britanii), datorita dezorganizarii politice central-est-europene (in urma disparitiei Imperiului Austro-Ungar si a formarii statelor nationale), datorita despagubirilor impuse de invingatori tarilor invinse. Cea mai grava si de referinta situatie din istoria monetara ramane hiperinflatia din Germania, din jurul anului 1923.

c) reorganizarea sistemului monetar international. Dezordinea monetara si starea inflationista au determinat marile puteri economice capitaliste sa initieze aceasta actiune. Pana la Primul Razboi Mondia, etalonul-aur sau Gold Standard era utilizat in raport cu monedele nationale ale tarilor.aceasta situatie mentinea o rata de schimb,fixa si stabila, intre monede. Razboiul a dezorganizat acest sistem, iar schimburile comerciale si valutare internationale au fost mult ingreunate. Pentru eliminarea acestei situatii s-au desfasurat intre 10 aprilie si 19 mai 1922, lucrarile Conferintei Monetare Internationale de la Geneva, la care au participat 33 de state. Pentru prima data in istoria relatiilor monetare internationale, statele participante au hotarat trecerea de la etalonul aur( Gold Standard) la etalonul aur-devize (Gold Exchange Standard), in scopul redresarii situatiei economice si financiare a statelor si mai ales al relansarii schimburilor economice internationale. Pentru prima data in historia economica si monetara, aurul isi pierdea, oficial, pozitia detinuta secole de-a randul. Treptat,in perioada interbelica, tarile au detronat aurul din pozitia de etalon monetar, pastand-o numai pe aceea de reper traditional si comod al valorii.

d) criza de reconversiune a fost de scurta durata, intre anii 1920 si 1921, oarecum conjuncturala, si a fost prezenta in economia tarilor vest-europene datorita dificultatilor de adaptare a fostelor tari beligerante la noile conditii care impuneau trecerea de la economia de razboi la economia de pace.

e) modificarea rolului si importantei, in circuitul economic mondial, a unor tari, iar, odata cu aceasta, o deplasare dinspre Europa spre SUA a initiativelor si inovatiilor din perimetrul economiei de piata. Astfel, centru de greutate al pietei financiare internationale se muta de pe piata londoneza pe cea newyorkeza, in conditiile in care SUA s-au transformat in creditoarelor tarilor vest-europene, o treime din stocul total de aur al lumii a fost absorbit de trezoreria americana, iar capitalul european a fost definitiv eliminat de cel american de pe pietele canadiana si sud-americana.

f) Piata americana a devenit deosebit de dinamica, contribuind la o crestere substantiala a numarului de locuri de munca si a productiei,la declansarea unui fenomen nou in historia economiei: consumul de masa. Noua politica economica a fost sustinuta printr-o productie standardizata, tipizata si diversificata in domeniul bunurilor de larg consum(automobile,radiouri,masini de gatit, aspiratoare, refrigeratoare etc.) prin produse de calitate la preturi promotionale si accesibile(de cele mai multe ori platibile pe credit sau in rate), prin declansara unor actiuni de formare, in constiinta oamenilor, a culturii consumeriste, sustinute de o publicitate agresiva, realizata prin intermediul radioului, filmului,presei,pliantelor, reclamelor luminoase. Aceasta presiune puternica a reclamelor comerciale din anii ’20 a fost numita, in historia economiei americane, anii spalarii creierului.

g) inaugurarea uzuala, in istoria economiei de piata, a reuniunilor si organismelor internationale in domeniul economic, cu scopul reglementarii problemelor dificile mostenite din trecut sau aparute dupa prima conflagratie mondiala. Initiativele in acest sens pot fi sesizate inca de la Conferinta de Pace de la Paris sau cu prilejul constituirii Societatii Natiunilor. Marile puteri doreau instituirea unei economii libere, lipsite de bariere vamale, precum si a unui tratament echitabil pentru comertul tuturor statelor membre ale viitoarei societati mondiale.