Criza economică în Europa de Est și România

Conform directorului secţiei pentru analiză a conjuncturii economice a Institutului german pentru cercetare economică, Christian Dreger, se estimeaza ca statele central şi est europene (inclusiv Romania) vor fi afectate de criza mondială de două ori mai grav decât ţările occidentale. Pe de o parte vor suferi de încetinirea ritmului de creştere economică a statelor puternic industrializate, iar pe de altă parte, vor suferi de pe urma diminuării investiţiilor directe.

Criza economică duce în primul rând la scăderea cererii de automobile, maşini grele sau materii prime pentru industrie, ceea ce va obliga firmele din Occident să reducă producţia din filialele pe care le deţin în ţările din estul Europei şi, ca urmare, să recurgă la concedieri.

În Europa de Est, scaderea cererii venita din Europa Occidentala a fost contracarata de comertul intra-regional si cerea domestica exploziva. Toate aceste lucruri au disparut in ultimele luni, iar Europa de Est este in prezent in rândul acelor piete emergente care vor fi cel mai grav afectate de intensificarea instabilitatii pe pietele financiare mondiale si incetinirea economica care va urma. Practic, toti factorii care au alimentat cresterea economica in Europa de Est s-au inrautatit.

Încetinirea economica in zona euro s-a transformat intr-o recesiune, ceea ce va afecta exporturile statelor din Europa de Est. Chiar daca pietele bursiere joaca doar un rol marginal in economiile din Europa de Est, caderile inregistrate in ultimele luni de aceste piete vor exacerba impactul negativ asupra cererii domestice si increderii actorilor economici. Încetinirea cresterii economice va afecta si comertul intra-regional.

In Romania, scaderea cererii isi face resimtita prezenta in domenii cum ar fii:

- In industria componentelor auto, fabricile Michelin - Zalau s-au inchis in decembrie 2008

- In industria chimica, combinatul Oltchim Ramnicu-Valcea a redus productia cu 20% in luna noiembrie

- In domeniul siderurgic si metalurgic - Laminorul SA Braila si-a oprit activitatea pana in martie 2009, iar Alro Slatina a scazut productia cu 25%

- In sectorul IT, furnizorii Nokia au trimis 600 de angajati in somaj tehnic

In ceea ce priveste numarul de persoane concediate, in Romania s-au anuntat un numar de aproximativ 44 000 de disponibilizari pana in aprilie 2009, iar daca in primavara anului 2008 companiile au acuzat un grav deficit de personal calificat, se pare ca primavara noului an va fi dominata de preocuparea pentru pastrarea locului de munca, pe de o parte, si a resurselor umane valoroase, in ceea ce priveste angajatorii.

În al doilea rând, se produce o deteriorare masiva a perspectivelor accesarii de finantari externe. Investitorii externi sunt în perioadele de criză reţinuţi în ceea ce priveşte plasarea de capital în est.

Potrivit “The Economist”, cheia pentru evolutia viitoare a Europei de Est o reprezinta investitiile straine directe (FDI). În 2003-2007, intrarile de FDI au acoperit aproape 100% din deficitul de cont curent al celor zece state membre UE din Europa de Est. În 2008, aceasta acoperire va cobori pâna la aproximativ 55%. Pâna acum, investitiile straine directe in Europa de Est au rezistat la incetinirea economiei mondiale. Pentru 2008, investitiile straine directe in Europa de Est ar urma sa se situeze la un nivel record de 158 miliarde de dolari, putin peste precedentul record de 156 miliarde dolari stabilit in 2007.

“The Economist” estimeaza insa ca in 2009 investitiile straine directe in Europa de Est ar urma sa scada cu 20%, pâna la aproximativ 128 miliarde de dolari.

O dovada a modificarii acestor circumstante in Europa de Est este sectorul auto. Timp de mai multi ani acest sector a fost un motor al cresterii economice in regiune, asociat cu un nivel ridicat de investitii straine directe (FDI).

Multi producatori internationali de autovehicule au construit uzine in Europa Centrala si de Est pentru a profita de mâna de lucru ieftina si calificata, nivelul redus al taxelor, stimulentele de investitii si proximitatea de Europa Occidentala. Sectorul echipamentelor de transport este in prezent responsabil pentru 50% din exporturile si 10% din valoarea adaugata in Europa Centrala.

Aceasta dependenta puternica de sectorul auto ar putea fi o vulnerabilitate majora, având in vedere ca recenta scadere a vânzarilor de autovehicule in zona euro va avea un impact si asupra producatorilor din Europa de Est si asupra performantelor inregistrate de economiile de succes din regiune.