Definirea Conceptului de Organizatie Non - Profit

Imagine preview
(8/10)

Acest referat descrie Definirea Conceptului de Organizatie Non - Profit.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 8 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Gabriela Cioban

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Economie

Cuprins

CAP 1 : Definiţie organizaţii non-profit
CAP 2 : Funcţiile ONG
Cap 3 : Colaborări cu ONU
CAP 4 : Programe de comunicare în SNP
- Orientarea de marketing a ONG
- Programe ONG
- Axa de informare organizaţională (publică)
- Programe identitare
- Parteneriate strategice
Cap 5 : Comunicarea organizaţională
- Informarea internă
- Publicitate instituţională
- Relaţia cu mass-media
BIBLIOGRAFIE

Extras din document

Cap 1. Definirea conceptului de organizaţie non-profit

Termenul de ONG nu a fost utilizat în mod curent înainte de a fi înfiinţată Organizaţia Naţiunilor Unite. În 1910, 132 ONG-uri au decis să coopereze sub sigla Uniunii Asociaţilor Internaţionale. Prima dintre organizaţiile internaţionale care a recunoscut relaţiile pe care le avea cu ONG- urile a fost Liga Naţiunilor. Astfel, aceasta în mod oficial se referea la „legăturile sale cu organizaţiile private” în timp ce un număr important dintre aceste organizaţii se defineau pe ele însele ca fiind uniuni internaţionale, institute internaţionale sau pur si simplu organizaţii internationale.

O.N.G.-urile sunt organizaţii din sfera societăţii civile care îşi propun găsirea unor soluţii pentru problemele societăţii, edificînd astfel o societate democratică. Desigur există mai multe organizaţii precum partidele politice, sindicatele, care fac parte din cel de al treilea sector, dar care îşi propun scopuri politice. O.N.G.-urile cunosc variate forme organizaţionale de la mici iniţiative locale, societăţi bazate pe beneficii reciproce, spre grupuri mai active. Toate aceste forme organizaţionale au unele caracteristici comune. Caracteristica principală a acestora este faptul că ele sunt independente faţă de stat. Ceea ce le deosebeşte de celelalte structuri asociative este caracterul non-profit al acestora axat pe beneficiul public şi nu pe cel privat. Pentru organizaţiile neguvernamentale se utilizează o terminologie specifică: organizaţii neguvernamentale (O.N.G.) ; organizaţii voluntare particulare; organizaţii non-profit; asociaţii secundare (de rudenie, etnice şi cetăţenie); asociaţii voluntare; grupuri de presiune.

O organizaţie nonprofit (abreviat ONP) este o entitate a cărui scop nu este obţinerea de beneficii economice. Acestea pot lua forma juridică de asociaţie, fundaţie sau fundaţie, dar numai dacă fondurile acestora sunt utilizate pentru o activitate de interes general, comunitar sau nonpatrimonial.

Indiferent de cum se numesc ONG-urile - "organizaţii necomerciale", "organizaţii non-profit", "organizaţii neguvernamentale", "sectorul asociativ necomercial", "societate civilã", "sectorul trei", "asociaţii farad scoop lucrative", "organizaţii fără scop patrimonial" etc. - toate au o singură definiţie. Ele sunt formaţiuni benevole, de sine stătătoare, constituite prin libera manifestare a voinţei cetăţenilor asociaţi pe baza comunităţii de interese profesionale şi/sau de altă natură, în vederea realizării în comun a drepturilor civile, economice, sociale şi culturale, care nu au drept scop obţinerea profitului.

CAP 2 Funcţiile ONG

De-a lungul istoriei sale, viaţa asociativă a fost un loc al creativităţii, formării personale şi colective, educaţiei cetăţeneşti. Dezvoltarea vieţii asociative şi crearea de organe intermediare între guvern şi individ, are drept obiectiv favorizarea asumării de responsabilităţi de către cetăţeni şi implicarea lor în viaţa societăţii; dezvoltarea noţiunii de solidaritate colectivă.

În mod tradiţional, asociaţiile îşi asumă un rol esenţial pentru sănătatea ansamblului societăţii. Numeroase asociaţii au, mai cu seamă, sau exclusiv o funcţie prestatoare de servicii, ele acoperă lacunele existente, lărgesc evantaiul serviciilor deja oferite.

O altă funcţie importantă a numeroaselor asociaţii e rolul de pionier şi de novator în domenii extrem de variate de la nivel local la nivel internaţional. Ele ajung adesea să stîrnească profunde schimbări de atitudini. Drept exemplu pot fi aduse dezbaterile pe marginea egalităţii între sexe, a drepturilor omului, a “descoperirii” urgenţei pe care o reprezintă protecţia mediului etc.

O altă funcţie a asociaţiilor este rolul lor de apărător. Pe de o parte, ele pot apăra interese sociale speciale sau pot asigura protecţia unor grupuri sociale, economice, profesionale sau de altă natură. Pe de altă parte, ele pot acţiona pentru combaterea metodelor de acţiune sau a atitudinilor xenofobe a absenţei posibilităţilor acordate femeilor sau a discriminării la care sînt supuse persoanele handicapate. În rolul de apărător asociaţiile veghează pentru ca fiecare să se bucure de drepturile şi de prestaţiile pe care le poate pretinde.

A patra funcţie fundamentală a asociaţiilor e cea de garant al anumitor valori în cadrul societăţii. În virtutea naturii lor specifice a compoziţiei şi obligaţiilor lor, ele păstrează şi favorizează valorile muncii neremunerate, ale iniţiativei şi ale participării active la viaţa socială, ale pluralismului, solidarităţii, protecţiei şi respectului minorităţilor.

În ciuda sau mai degrabă din cauza domeniului lor de acţiune pe sectoare şi adesea foarte fărîmiţat, ele reflectă varietatea problemelor şi preocupărilor oamenilor de rînd cu mai multă exactitate decît partidele politice şi piaţa , care nu sînt în măsură să reflecte realităţi, după cum nici autorităţile publice nu le-ar putea înţelege.

Fisiere in arhiva (1):

  • Definirea Conceptului de Organizatie Non - Profit.doc