Despre Mercosur

Imagine preview
(8/10)

Acest referat descrie Despre Mercosur.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 7 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: LIVIU MAHA

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Economie

Extras din document

MERCOSUR a fost fondata în 26 martie 1991 de Brazilia, Argentina, Uruguay si Paraguay, în urma semnarii Tratatului de la Asunción, tratat dezvoltat în decembrie 1994 prin Protocolul Aditional de la Ouro Preto, prin care se stabileste structura institutionala a MERCOSUR si i se confera personalitate juridica internationala

Republica Chile si Bolivia s-au asociat la MERCOSUR în 1996, prin semnarea unor acorduri de asociere. În cadrul primei reuniuni a sefilor de stat ai tarilor membre MERCOSUR, desfasurata în iunie 1992, în localitatea argentiniana Las Leñas, s-a stabilit o cronograma de masuri destinate sa conduca la realizarea, pâna la 31 decembrie 1994, a Pietei Comune. Principalele obiective avute în vedere au fost eliminarea barierelor tarifare si netarifare dintre tarile membre, asigurarea libertatii traficului de marfuri si pasageri, eliminarea asimetriilor existente în domeniul legislatiei, stabilirea unui tarif vamal extern comun si armonizarea politicilor macroeconomice.

Scurt istoric

Înca din 1989 când se discuta înfiintarea Mercosur, ea a stârnit interes pentru multe tari latino-americane si unele retineri din partea altora, si îndeosebi o opozitie latenta din partea SUA. În 1990, cu un an înainte de formatea Mercosur (1991) de catre Argentina, Brazilia, Uruguay si Paraguay, tari care reprezinta mai bine de jumatate din suprafata continentului si aproape jumatate din forta economica a acestuia (peste 40%, socotind la 31 tari), fostul presedinte al SUA, Bush senior, lansa „Întreprinderea pentru Initiativa Americana „(respectiv 34 tari ale celor doua Americi) de liberizarea comertului, cea mai întinsa organizatie de integrare din lumea de astazi”; între timp preconizata organizatie a capatat denumirea FTAA (Free Trade America Latina – America de Nord sau ALCA – Acordul de Liber Schimb al celor doua Americi sau ZLEA – Zona de Liber Schimb a Americelor) aflata înca în negocieri si azi, desi termenul de înfiintare era 2005.

America Latina avea un atu, multe tari câstigasera independenta fata de colonialistii spanioli, portughezi, francezi, olandezi, englezi înca din prima jumatate si-a doua a secolului 19-lea.

Dar, din pacate, integrarile din America Latina n-au prea dat rezultate asteptate de populatie, saracia se poate spune, dupa datele statistice ale PNUD, CEPAL – îndeosebi dupa IDH (Indicatorul Dezvoltarii Umane), s-a agravat, fapt . Urmare a fost ca în anii 70 si mai ales 80 si 90 au fost o multitudine de miscari sociale de rezistenta la efectele negative ale politicelor economice si sociale.

Era de fapt totodata si o atitudine adversa fata de insistentele SUA de formare a ALCA (FREE, ZLEA) aceasta organizatie fiind vazuta ca un instrument de crestere a hegemoniei nord americanilor.

Prof. Emir Sader de la Universitatea Rio de Janeiro afirma ca America Latina este o victima a politicilor neoliberale, deoarece integrarile regionale existente au avut efecte dezastruoase, „masurile de liberalizare comerciale si financiare au accelerat luarea controlului pietei interioare a fiecarei tari prin multinationale americane si europene”, marind astfel dependenta tarilor fata de pietele exterioare.

Aceasta rezistenta la ofensiva SUA a dat nastere la miscarile sociale amintite si respectiv unei „rupturi”, expresie ce circula în mediile America Latina, pentru ca a aparut o „stânga” în politicile unor tari în urma unor alegeri electorale si care se opun intereselor nord americane; amintesc mai ales cele din Chile, Bolivia precum si cele din Argentina, Brazilia, Uruguay si în mod deosebit din Venezuela unde, Hugo Chavez, este cel mai radical.

S-a insistat mai mult pe câteva aspecte social-politice din dorinta de a întari rolului activ în cresterea Mercosur în cadrul regionalismului latino-american, pe baza cercetarii si a acestor aspecte. Aceasta organizatie a stimulat oamenii politici si miscarile sociale de pe continent, a radiat în jurul ei, prin rezultate obtinute de integrare, o speranta ca se poate treptat atenua si înlatura saracia si se poate opune hegemoniei americane.

Urmarind negocierile declansate de Mercosur, vom putea observa imensul volum de eforturi facute de organizatie în sporirea efectelor pozitive ale integrarii si a influentei pe care o are.

Prezentare generala

Obiectivul MERCOSUR este cresterea eficientei si competitivitatii economice a statelor membre, prin deschiderea pietelor si accelerarea dezvoltarii economice, mai buna utilizare a resurselor, protectia mediului, îmbunatatirea cailor de comunicatie, coordonarea politicilor macroeconomice si complementarizarea industriilor.

În prezent, MERCOSUR este o realitate economica de dimensiuni continentale. Cu o suprafata de aproape 12 mil. Km patrati, de peste patru ori mai mare decât Europa, MERCOSUR reprezinta o piata potentiala de 200 milioane de consumatori si un PIB total de peste 1000 miliarde USD, care o plaseaza în rândul primelor patru economii din lume, dupa NAFTA, UE si Japonia.17MERCOSUR este astazi unul din polii majori de atractie a investitiilor pe plan mondial. Motivele acestui succes sunt multiple: MERCOSUR are cea mai mare rezerva de resurse naturale din lume; resursele energetice, în special minerale si resurse hidroelectrice sunt printre cele mai importante din lume; retelele de comunicatii sunt avansate si parcurg un continuu proces de renovare. Peste 2 milioane de km de sosele conecteaza orasele majore, iar transportul aerian este sustinut de peste 6000 de aeroporturi. Mai mult, MERCOSUR are unul dintre cele mai importante sectoare industriale si una din cele mai dinamice economii din lume, fiind , totodata, si un participant important la comertul mondial. De asemenea, integrarea comerciala promovata de MERCOSUR, favorizeaza si atingerea unor obiective din alte domenii de activitate, precum educatie, justitie, cultura, transporturi, energie, agricultura, protectia mediului. Deja au fostsemnate câteva acorduri în aceasta privinta, pornind de la recunoastereadiplomelor universitare si pâna la stabilirea de asistenta mutuala în domeniul penal si crearea unei „marci culturale” regionale, pentru promovarea si facilitarea cooperarii în acest domeniu.

Fisiere in arhiva (1):

  • Despre Mercosur.doc