Dinamica cheltuielilor publice

DINAMICA CHELTUIELILOR PUBLICE

Cheltuielile publice exprimă relaţii economico-sociale în formă bănească manifestate între stat pe de o parte şi persoane fizice şi juridice, pe de altă parte, cu ocazia repartizării şi utilizării resurselor financiare ale statului în scopul îndeplinirii funcţiilor acestuia.

Concret, cheltuielile publice se materializează în plăţi efectuate de stat pentru îndeplinirea diferitelor obiective ale politicii statului, şi anume: servicii publice generale, acţiuni social-culturale, armată, ordine publică, acţiuni economice etc.

Cheltuielile publice se materializează în utilităţi (bunuri) publice, semipublice, precum şi a altor sectoare şi domenii de activitate strâns legate de interesele generale ale membrilor societăţii.

În acest cadru, din punctul de vedere al modului de acoperire cu resurse publice, bunurile se împart în:

-Bunuri publice pure al căror consum individual nu generează, de regulă, sustragerea de la consumul lor a altui individ (pacea, securitatea comunităţilor, iluminatul public), iar consumul lor este neconcurenţial;

-Bunuri mixte (semipublice) ce au pronunţat caracter privat, dar implică o alocare de resurse guvernamentale, care schimbă de fapt condiţiile de competiţie de pe piaţă (servicii de transport, servicii medicale – cu excludere, parcuri publice, săli publice de sport – fără excludere);

-Bunuri private pure care se caracterizează prin excluderea prin costuri (alimente, îmbrăcăminte, autoturisme etc).

Clasificarea cheltuielilor publice

1. Cheltuieli publice pentru acţiuni social – culturale

- Cheltuieli publice pentru învăţământ

- Cheltuieli publice pentru cultură, culte şi acţiuni cu activitatea sportivă şi de tineret

- Cheltuieli publice pentru sănătate

- Cheltuieli publice pentru securitatea naţională

2. Asigurări sociale

3. Asigurările sociale pentru sănătate

4. Cheltuielile publice pentru obiective şi acţiuni economice, pentru protecţia mediului şi pentru cercetare-dezvoltare

5. Cheltuieli pentru servicii publice generale, ordine publică, siguranţă naţională şi apărare

Criterii de grupare a cheltuielilor publice

Clasificaţia administrativă – foloseşte drept criterii instituţiile prin intermediul cărora se realizează cheltuielile publice

Clasificaţia economică

1. cheltuieli curente (de funcţionare)

- cheltuieli ale serviciilor publice sau administrative

- cheltuieli de transfer (de redistribuire)

2. cheltuieli de capital (cu caracter de investiţii)

c. Clasificaţia funcţională foloseşte drept criteriu domeniile, ramurile, sectoarele de activitate, spre care sunt dirijate resursele financiare publice

- în domeniul social (învăţământ, sănătate, ocrotiri sociale, cultură, artă, tineret)

- susţinerea unor programe prioritare de cercetare

- în domeniul economic (investiţii)

- asigurarea cerinţelor de apărare a ţării, ordinii publice şi siguranţa naţională

- finanţarea administraţiei publice centrale şi locale şi a cheltuielilor prevăzute de lege

- dobânzile aferente datoriei publice şi cheltuielile determinate de emisiunea şi plasarea valorilor mobiliare necesare finanţării acestei datorii

d. Clasificaţia financiară

- în funcţie de momentul în care se efectuează şi de modul în care afectează resursele financiare publice, cheltuielile publice se grupează în:

- cheltuieli definitive

- cheltuieli temporare

- cheltuieli virtuale sau posibile

- după forma de manifestare, cheltuielile publice pot fi:

- cheltuieli cu sau fără contraprestaţie

- cheltuieli definitive şi provizorii

- cheltuieli speciale şi globale

e. Clasificaţia după rolul cheltuielilor publice în procesul reproducţiei sociale:

- cheltuieli reale (negative)

- cheltuieli economice (pozitive)

f. Clasificaţia folosită de O.N.U.: clasificaţia funcţională O.N.U.; clasificaţia economică

Dinamica cheltuielilor publice

Dinamica cheltuielilor publice exprimă modificările care intervin în cuantumul şi structura acestora în decursul unui interval de timp.

Pentru o perioadă considerată, indicatorii dinamicii cheltuielilor publice sunt:

Creşterea nominală şi creşterea reală a cheltuielilor publice

Pentru aprecierea corectă a evoluţiei cheltuielilor, este necesar să se facă distincţie între creşterea nominală şi creşterea reală a acestora.

Creşterea nominală rezultă din comparaţia cheltuielilor publice exprimate în preţuri curente, iar creşterea reală rezultă din comparaţia cheltuielilor exprimate în preţuri constante.

Ambele modalităţi de calcul exprimă creşterea mărimii absolute, conform relaţiilor:

-Cnp 1/0 = Cnp 1 - Cnp 0

-Crp 1/0 = Crp 1 - Crp 0

în care:

-Cnp 1/0 – creşterea nominală absolută a cheltuielilor publice, în perioada 1 faţă de perioada 0

Cnp 1 , Cnp 0 – cheltuieli publice ale perioadei curente (1) şi perioadei de bază (0) exprimate în preţuri curente

-Crp 1/0 – creşterea reală absolută a cheltuielilor publice, în perioada 1 faţă de perioada 0

Crp 1 , Crp 0 - cheltuieli publice ale perioadei curente (1) şi perioadei de bază (0) exprimate în preţuri constante