Dobânda

proprietarul oricarui capital antrenat intr-o activitate economica oarecare sub forma de excedent in raport cu capitalul respectiv avansat.Dobanda se justifica prin serviciul obisnuit sau normal adus de un capital in conditii normale.In cazul ca utilizarea capitalului are loc in conditii de risc,acesta se acopera prin plati suplimentare ce maresc suma incasata de proprietar,fara a fi insa dobanda.Este obtinuta fie ca remunerare pentru orice imprumut banesc in conditii de garantie,fie ca este adusa de o obligatiune sau orice alta valoare mobiliara cu aceleasi garantii,fie ca este castigata prin serviciul realizat cu orice element de capital real (masina,utilajul,cladirea de hotel,brevetul de inventii etc.) pe orice piata concurentiala cand riscurile sunt inexistente sau cand toti factorii de risc au constituit deja obiectul platii unor prime speciale care acopera integral riscurile respective.Fiind un surplus platit proprietarului,peste marimea capitalului folosit,dobanda reprezinta o forma de venit care se poate realiza numai intr-o activitate sau actiune economica ce se caracterizeaza prin eficienta,in care se produce mai mult decat se cheltuieste.Dobanda sintetizeaza extrem de numeroase aspecte din activitatea economica si de aceea i se confera,atat in teorie,cat si in practica,o foarte mare capacitate de a releva schimbarile si tendintele care se manifesta.

In sens restrans,dobanda reprezinta venitul sau remuneratia capitalului imprumutat,rasplata primita sau platita pentru folosirea sumelor cedate pe un timp determinat.Termenul de dobanda,a aparut cu acest sens,iar imprumutul avea ca destinatie consumul.Creditul cu destinatie economica productiva era rar intalnit,dar in conditiile economiei de piata si,indeosebi,in economiile moderne a devenit predominant.Acest gen de dobanda are multe modalitati sau forme de existenta.Dintre acestea distingem:

• dobanda pe piata monetara,care se aplica in general creditelor pe termen scurt,pe care bancile le contracteaza intre ele sau cu banca centrala;acestea constituie de fapt,baza altor forme ale dobanzii;

• pentru certificatele de depozit sau pentru bonurile de trezorerie care formeaza dobanda bancara de baza;

• dobanda creditelor consimtite de banci si alte institutii financiare pentru intreprinderi;

• taxa de scont comerciala sau scontul comercial;

• scontul oficial;

• diferite alte forme de dobanda pentru plasamente pe termen scurt si mediu care se practica de casele de economii sau banci pentru depozitele la vedere si la termen,pentru constructia de locuinte etc.;

• dobanda pe piata obligatiunilor,care este considerate tipica pentru plasamente pe termen lung etc;

Sub orice forma s-ar manifesta,dobanda are o marime care se determina in functie de cererea si oferta de capital,precum si de celelalta conditii ale pietei.Marimea se exprima prin masa si rata dobanzii.Marimea dobanzii poate fi:

1. fixa-nu se modifica pe perioada perceperii sale ;

2. variabila-se modifica in decursul perceperii sale,la anumite intervale de timp in functie de conditiile pietei.

RATELE DOBANZILOR SI STRUCTURA LOR

Marimea si dinamica dobanzii sunt relevate de doi indicatori fundamentali:

• masa sau suma absoluta a dobanzii (D);

• rata dobanzii sau venitul anual exprimat in procente (i);

Din punctul de vedere al modului de calcul,se pot distinge:

• rata dobanzii simple –serviciul relativ adus de un capital in conditiile in care dobanda nu se capitalizeaza:

i=D•100/C ,in care C=capitalul avansat;

• rata dobanzii compuse-serviciul relativ adus de un capital in conditiile capitalizarii dobanzii:

D=(1+i)ٌ –C,in care n=numarul de ani;

In practica economica exista numeroase rate ale dobanzilor,determinate,in principal,de specializarea pietelor pe care se formeaza,de scadentele de plata a lor si riscurile asumate.Din acestea se remarca mai intai ratele dobanzilor nominale,adica remunerarea efectiva in expresie monetara la pretul pietei calculate procentual fata de marimea capitalului respectiv.

1. Ratele dobanzilor pe termen scurt privesc doua variante foarte importante :

- Ratele dobanzilor pe piata monetara care sunt expresia raportului dintre cererea si oferta de lichiditati prin intermediul institutiilor financiare si care evolueaza in functie de modificarea raportului respectiv.Depind,in mod esential,de interventia bancii centrale,care,pe aceasta cale,induce pe piata monetara rate directoare ale dobanzilor-minime (planseu sau podea)si maxime (plafon,tavan).Ratele directoare influenteaza ratele dobanzilor pe termen foarte scurt si,indirect,ansamblul conditiilor de credit.

Pe piata monetara,ratele dobanzilor sunt diferite mai ales in functie de durata creditului,avand tendinta generala de a evolua direct proportional cu aceasta.Semnalam:

-rata dobanzii pentru credite de o zi;

-rata dobanzii pentru credite de o luna (30 de zile);

-rata dobanzii pentru credite de 3 luni;

-rata dobanzii pentru credite de 6 luni;

-rata dobanzii bancare de baza;

-rata dobanzilor pentru depuneri la casele de economii.