Dolarul si Valutele Forte in Comertul International

Imagine preview
(7/10)

Acest referat descrie Dolarul si Valutele Forte in Comertul International.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 6 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Economie

Extras din document

Schimburile comerciale internaţionale constituie cea mai veche şi importantă componentă a relaţiilor economice dintre ţări. Economia mondială s-a bazat pe comerţul între naţiuni. Deşi conexiunile între state sunt numeroase, depăşind categoria economicului, fluxurile comerciale reprezintă cea mai însemnată conexiune prin valoarea, amploarea geografică şi varietatea structurală a tranzacţiilor. Creşterea exporturilor şi a importurilor atestă procesul de globalizare, în dimensiunea comercială a acestuia

În lume, tranzacţiile internaţionale, investiţiile pe pieţele valutare, rezervele băncilor centrale, emisiunile de obligaţiuni, comerţul internaţional se realizează în dolari, yeni, euro şi lire sterline, monede aparţinând S.U.A., Japoniei şi statelor membre ale U.E

Referitor la sistemul monetar cu un impact puternic asupra economiei mondiale dar şi asupra comerţului internaţional, se pot distinge două perioade distincte: prima până în anul 1999, momentul apariţiei monedei euro şi cea de-a doua: din 1999 până în prezent. În prima dintre aceste perioade ponderea cea mai ridicată din totalul rezervelor internaţionale a avut-o moneda americană, atingând în anul 1999 pragul de 70,9% din total. Dolarul a fost urmat de lira sterlină, cu o pondere de peste 6% şi de yenul japonez (2,8%). Principala rivală a dolarului era marca germană (DEM), care deţinea o pondere de 15,8% din total în anul 1995.

Tabelul nr.1 Ponderea principalelor monede în rezervele internaționale în perioada 1995-2007

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

USD 59 62,1 65.2 69.3 70.9 70.5 70.7 66.5 65.8 65.9 66.4 65.7 63.3

EUR - - - - 17.9 18.8 19.8 24.2 25.3 24,9 24,3 25,2 26,5

JPY 2,1 2,7 2,6 2,7 2,9 2,8 2,7 2,9 2,6 3,3 3,6 4,2 4,7

GBP 6,8 6,7 5,8 6,2 6,4 6,3 5,2 4,5 4,1 3,9 3,7 3,2 2,9

CHF 0,3 0,2 0,4 0,3 0,2 0,3 0,3 0,4 0,2 0,2 0,1 0,2 0,2

DEM 15,8 14,7 14,5 13,8 - - - - - - - - -

FRF 2,4 1,8 1,4 1,6 - - - - - - - - -

Altele 13,6 11,8 10,1 6,1 1,7 1,3 1,5 1,5 2 1,8 1,9 1,5 2,4

Sursă: ECB: The Accumulation of Foreign Reserves, Raport pe anul 2008, preluat de www.ecb.int

Dolarul american a înlocuit lira sterlină, devenind moneda de referinţă pentru rezervele internaţionale după conferinţa de la Bretton-Woods, organizată pentru a trasa noua ordine economică postbelică. Încheierea unui acord între guvernul de la Washington şi ţările arabe exportatoare de petrol, în cadrul căruia se stipula utilizarea dolarului pentru comerţul cu petrol, a pecetluit soarta lirei sterline şi a impus moneda americană în schimburile internaţionale

În prezent folosirea dolarului în comerţul international a fost pusă sub semnul întrebării odată cu intrarea economiei americane în recesiune întrucât dolarul s-a arătat a fi incapabil de a avea o valoare stabilă de păstrare, nesigură ce ar trrebui înlocuită cu un sistem stabil

Deprecirea înregistrată de dolar va fi cea mai mare după anul 1995, iar dacă dolarul se va deprecia la cel mai redus nivel după 1995, iar dacă evoluţia cursului, în raport cu monedele marilor economii ale lumii îşi continuă trendul, economia mondială va fi grav afectată şi va declanşa o serie de complicaţii atât în SUA cât şi în afară. Moneda americană este, în continuare, un element foarte important pentru sistemul monetar internaţional, în condiţiile în care 85% din tranzacţiile efectuate pe piaţa valutară sunt denominate în dolari.

Ţările care efectuează rapoarte detaliate privind rezervele monetare au constituit 63% din noile rezerve strânse în lunile aprilie, mai şi iunie în euro şi yeni. Diversificarea valutelor preferate pentru rezervele băncilor centrale anunţă o depreciere continuă a monedei americane, care a pierdut 10,3% în trimestrele doi şi trei, cel mai mare declin din 1991. Însă se specifică că menţinerea scăzută a dolarului este datorată în special dorinţei de creşterea competitivităţii exporturilor SUA pe pieţele internaţionale.

O dată cu introducerea monedei euro, ponderea dolarului în rezervele internaţionale a scăzut treptat, ajungând, în 2007, la o valoare de 63,3%. Dolarul a rămas însă principala monedă a rezervelor internaţionale, comparativ cu moneda europeană în care sunt exprimate doar 26,5% din rezervele internaţionale.

Fisiere in arhiva (1):

  • Dolarul si Valutele Forte in Comertul International.doc