Economia Bazata pe Cunoastere

Imagine preview
(8/10)

Acest referat descrie Economia Bazata pe Cunoastere.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 6 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 2 puncte.

Domeniu: Economie

Extras din document

1. Cadrul macroeconomic general

În perioada 2001-2002 s-au înregistrat progrese semnificative în asigurarea stabilitatii macroeconomice, România bucurându-se de o combinatie favorizanta de crestere economica, scaderea ratei inflatiei si deficite scazute, pe fundalul unei politici economice orientata activ catre reducerea barierelor administrative si îmbunatatirea mediului de afaceri. Cresterea productiei si productivitatii în industrie au fost însotite de cresteri ale investitiilor, care în 2002 au avut cea mai importanta contributie la cresterea PIB, iar acesta este un model care a continuat si în 2003. Aceasta evolutie este de asteptat sa se fi tradus într-o crestere a ratei de transfer tehnologic si modernizare, inclusiv prin cresterea investitiilor straine directe (ISD). Balanta comerciala a înregistrat un deficit sub cel din 2001, iar valoarea totala, valoarea unitara si indicii de volum ai importurilor si exporturilor arata o îmbunatatire a raporturilor de schimb în 2002 (1.039) fata de anul precedent (1.020) .

Cu toate acestea, PIB-ul pe locuitor la paritate standard fata de Euro reprezinta, conform EUROSTAT, mai putin de un sfert (24,36% în 2002) din valoarea aceluiasi indicator pentru media UE-15, iar inflatia depaseste 10% pe an, ceea ce situeaza România mult în urma celorlalte tari candidate. Reformele structurale sunt întârziate, rata de penetrare a pietei si crearea de locuri de munca sunt reduse, iar politicile de crestere a coeziunii sociale înregistreaza un succes limitat. Rata de saracie se mentine ridicata (aprox. 30%), iar problemele asigurarii calitatii vietii au determinat scaderea pozitiei României în functie de valoarea Indicelui Dezvoltarii Umane publicat de PNUD pentru 2003 cu 9 pozitii, respectiv la 72, mult în urma celorlalte tari candidate .

O evaluare completa a stadiului de dezvoltare a Economiei Bazate pe Cunoastere comparativ cu alte tari nu este deocamdata disponibila pentru România. Un numar de indicatori relevanti sunt prezentati în Anexa 1. Valorile corespunzatoare pe zone de dezvoltare sunt agregate în indici scor dupa metodologia Bancii Mondiale pentru a analiza dispersia regionala a dezvoltarii EBC (a se vedea capitolul I.2.7 si Anexa 2).

2. Sistemul de cercetare românesc, procesul inovativ si provocarile Economiei Bazate pe Cunoastere

Structura sistemului de cercetare si contextul procesului de inovare.

Consideratii generale: Sistemul de cercetare românesc cuprinde în prezent 601 de unitati de specialitate, majoritatea acestora (229) fiind localizate în Bucuresti. La sfârsitul anului 2001 existau 44 de angajati în cercetare la 10.000 de persoane ocupate (civili). Aceasta rata a scazut de la 66,4 în 1996. 80% din cercetarea româneasca se desfasoara în sistemul de stat7, care, desi sever sub-finantat, se straduieste sa acopere o arie mult prea extinsa de specializari.

Pe domenii mari de specializare, sistemul românesc de cercetare se împarte în :

a) cercetare tehnologica (mai ales în cadrul programelor nationale) - 85% din total activitate de cercetare-dezvoltare

b) cercetare umanista si în domeniul stiintelor naturale (coordonata în principal de Academia Româna) - 10%

c) cercetare universitara - 5%

Se poate spune ca restructurarea sistemului de cercetare a ramas în urma restructurarii economiei, desi o accelerare importanta în acest domeniu se poate observa dupa trecerea de la finantare institutionala la finantare pe proiecte începând din anul 2000. Finantarea pe proiecte nu a fost însa însotita de crearea unei piete functionale a cercetarii, dar, mai ales, a inovarii, ceea ce constituie una dintre problemele functionale cele mai importante ale sistemului.

Dezvoltarea procesului inovativ este deocamdata un fenomen spontan, dictat de fortele unei piete cu importante asimetrii, ceea ce afecteaza potentialul inovativ national si, mai ales, pe cel regional.

Unele aspectele relevante pentru caracterizarea sistemului sunt prezentate mai jos:

- Desi numeroase, institutele românesti se confrunta cu o reducere si îmbatrânire continua a personalului, dar si cu o degradare fizica si morala a echipamentelor.

- Sistemul de cercetare românesc are o acoperire pe domenii mult prea ambitioasa: 250 dintre unitatile de cercetare sunt specializate în aproximativ toate ramurile industriei manufacturiere7, fara a atinge sau tinti excelenta pe piata cercetarii globale.

- Pe de alta parte, desi multe dintre institutele de stat sunt concepute ca unitati de cercetare aplicata si dezvoltare (aprox. 73% ), ele nu reusesc decât într-o masura foarte mica sa se constituie ca centre de inovare, în adevaratul sens al cuvântului.

- Un numar foarte limitat de firme dezvolta sistematic activitati de cercetare/dezvoltare în structuri proprii: 405 unitati din sectorul întreprinderi, respectiv 1,25% din total întreprinderi active, (din care 204 aflate în proprietate privata) au departamente de cercetare-dezvoltare cu minim 8 salariati . Chiar daca majoritatea activitatilor de cercetare din industrie sunt externalizate (87%7), numai 12% din rezultate sunt efectiv aplicate în practica7.

- Astfel, pâna în prezent, încercarea de a orienta sistemul de cercetare catre piata, prin Programul National de Cercetare-Dezvoltare-Inovare, care acopera perioada 2000-2005 si care include 14 programe sectoriale cu prioritati declarate (realizarea de produse inovative, tehnologii si servicii direct în favoarea întreprinderilor, poate fi caracterizata ca având rezultate mai degraba modeste.

- Desi programul guvernamental si politica cercetarii urmaresc orientarea institutelor de cercetare catre piata, componenta de interfatare cu mediul de afaceri este conceputa ca exterioara sistemului. S-a încercat implementarea unor interfete specifice: incubatoare de afaceri sau oficii de transfer tehnologic, parcuri tehnologice etc. dupa model european.

- Conform Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului, au fost create pâna în prezent cca. 50 de incubatoare de afaceri, multe beneficiind de fonduri private sau de investitii straine. Exista de asemenea în evidenta MECT 19 centre de transfer tehnologic. În urma adoptarii cadrului legal s-au initiat primele parcuri tehnologice: Galati, Braila, Cluj, Iasi, Timisoara etc. (doar primele doua au fost finalizate)

- Nu exista pâna în prezent o analiza exhaustiva a impactului real pe care aceste structuri le au asupra procesului de inovare, si nici statistici clare privind activitatea acestora. Analize preliminare arata ca rata de supravietuire a firmelor create prin incubare este de cca. 4 ori mai mare decât a celorlalte, rata similara cu cea înregistrata pe plan mondial .

- Desi promovate intens în unele tari ale UE, în România nu sunt aplicate stimulente pentru facilitarea mobilitatii cercetatorilor între sectoare de activitate si nici pentru stabilirea de retele de excelenta locale sau de centre de utilizatori multipli.

Inovarea la nivel microeconomic

Inovarea, definita conform OECD, ca promovarea unui produs sau proces nou pentru piata firmei analizate este un concept foarte dificil de masurat si analizat în conditiile tranzitiei. Aceasta în primul rând deoarece inovatiile per se sunt greu de circumscris în conditiile unei volatilitati deosebite a pietelor, a unor posibilitati naturale de inovare care provin din abundenta de nise libere, existente înca în tarile în tranzitie.

Fisiere in arhiva (1):

  • Economia Bazata pe Cunoastere.doc

Alte informatii

Universitatea „E. Murgu” Resita Marketing si management în afaceri Masterat – Anul I